UDMR, PCM si PPMT cer autonomie teritorială pentru Ținutul Secuiesc și un statul administrativ special pentru regiunea Partium!!!

Transilvania râvnită de maghiari?!
Rezolutia comuna cere „autonomie teritoriala” pentru Tinutul Secuiesc, cu aparitia unui organism de decizie cu „competente legislative si executive”. Rezolutia mai cere ca administratia Tinutului Secuiesc sa aiba la baza structura fostelor Scaune Secuiesti (forma de administrare din trecut).
Rezolutia UDMR, PCM si PPMT cere si „crearea statutului special administrativ, bilingv al regiunii Partium” (regiunea care cuprinde parti din judetele Bihor, Satu Mare si Salaj).
Liderii celor trei partide maghiare anunta ca vor depune in Parlament proiecte de legi pentru realizarea diferitelor forme de autonomie.
UDMR, PCM si PPMT au ales pentru semnarea controversatei rezolutii comune anul 2018, in care Romania celebreaza o suta de ani de la Marea Unire. Tot in acest an, in luna martie, in Ungaria au loc alegeri parlamentare.
Fidesz, partidul condus de Viktor Orban, care are o influenta majora asupra agendei UDMR, mizeaza pe atragerea cat mai multor voturi de la maghiarii din Romania care au dubla cetatenie. O radicalizare a cetatenilor maghiari din Romania, prin tensionarea relatiilor cu majoritatea romana, poate fi decisiva pentru mobilizarea acestora la vot.

Cele mai importante puncte din Rezolutia comuna a UDMR, PCM si PPMT:Păstrarea și perpetuarea identității noastre naționale, dezvoltarea culturii maghiare și existența noastră ca o comunitate numeric minoritară, dar cu drepturi depline, pot fi asigurate doar prin instituția autonomiei.

• Maghiarii din Transilvania trăiesc în situații interetnice diferite, au posibilități, proiecte și viziuni  diferite și, din aceste motive, au nevoie de forme de autonomie diferite: autonomie regională pentru maghiarii din Ținutul Secuiesc, autonomie administrativă pentru localitățile unde populația maghiară este majoritară si autonomie culturală pentru toți maghiarii din România.

• Considerăm că autonomia teritorială a Tinutului Secuiesc trebuie să se concretizeze ca o regiune autonomă în limitele sale istorice. Organismul său de decizie ar trebui să aibă competențe legislative și executive regionale în domeniul educației, culturii, informării, economiei, dar și domeniul funcționării propriului aparat de administrație publică. În ceea ce privește  statutul  limbii  maghiare în regiune, acesta ar trebui să fie egal cu cel al limbii române. Credem că administrația Ținutului Secuiesc poate fi eficientă și va servi interesele cetățenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuiești, ținându-se cont de schimbările care au avut loc de atunci.

• Instituțiile autonomiei vor fi create cu respectarea valorilor fundamentale și a regulilor democratice.

• Crearea statutului special administrativ, bilingv al regiunii Partium, unde trăiește mai mult de o treime a comunității maghiare din Transilvania, reprezintă obiectivul nostru comun.

• Autonomia culturală înseamnă autoadministrare pentru toți maghiarii din România în domeniul educației, informării publice precum și în domeniile esențiale de păstrare și perpetuare a identității naționale și a culturii. Autonomia culturală este un drept fundamental al comunității. Recunoașterea ei prin lege și crearea unui sistem instituțional este singura soluție viabilă pe termen lung pentru a asigura comunităților maghiare care trăiesc în minoritate numerică în diferitele regiuni ale Transilvaniei, uneori în comunități dispersate, păstrarea identității naționale și prosperitatea pe pământul natal.

• Depunem eforturi ca, în baza valorilor fundamentale și a obiectivelor formulate de comun acord, în interesul creării cadrului legislativ necesar realizării diferitelor forme de autonomie, să fie înaintate și adoptate în Parlament propuneri de acte normative care se bucură de cel mai amplu sprijin politic și social posibil.

Context:

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat într-o conferinţă de presă susţinută alături de liderii celorlalte două formaţiuni, Biro Zsolt (Partidul Civic Maghiar  – PCM) şi Szilagyi Zsolt (artidul Popular Maghiar din Transilvania – PPMT), că există trei feluri de autonomie pe care o revendică – teritorială, locală şi culturală, despre care ar vrea să discute cu majoritatea românească în acest an al Centenarului Marii Uniri şi să fie legiferate.

„E nevoie de o amendare a Constituţiei. Constituţia, în acest moment, nu recunoaşte o altă formă de organizare teritorială decât judeţul, comunele, municipiile şi oraşele, nu regiunile şi nu alte forme. Din acest punct de vedere, e nevoie de o amendare a Constituţiei, aşa cum am propus noi în 2013”, a declarat preşedintele UDMR, citat de Agerpres.

„Cu majoritatea românească şi prin dialog putem găsi acele rezolvări, acele modalităţi legislative, administrative prin care dezideratele comunităţii maghiare din Ardeal, din România, pot fi îndeplinite. Vorbim de trei tipuri de autonomie: autonomie regională sau teritorială, cum se spune (…), autonomie locală pentru acele comunităţi care trăiesc în condiţii interetnice şi autonomie culturală în primul rând pentru diaspora, dar este valabil şi pentru celelalte comunităţi, inclusiv din secuime. Aceste trei forme de autonomii trebuie la un moment dat, noi spunem cât mai repede, dacă s-ar putea în 2018, discutate cu majoritatea românească şi codificate din punct de vedere legislativ”, a spus Kelemen Hunor, potrivit Agerpres.

Hunor a adăugat că pentru autonomia culturală există un proiect de lege depus în parlament, însă pentru celelalte două tipuri e nevoie de modificarea Constituţiei.

„Acum 28 ani, în primul program al UDMR a fost trecut un deziderat cu care (…), indiferent ce s-a întâmplat, cu toţii am fost de acord. Aceste deziderat a apărut mai târziu şi în programele partidelor înfiinţate ulterior. (…) Noi credem că, în acest moment, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la Declaraţia de la Cluj, este un moment important să reiterăm acele deziderate, să vorbim despre acele forme de autonomie care, în concepţia noastră, vor asigura cadrul instituţional pentru a păstra identitatea naţională, etnică, culturală în România, pe pământul natal şi de a contribui la dezvoltarea societăţii din România la modul general. (…) În anul Centenarului noi am propus şi propunem un dialog cu majoritatea românească, este un moment bun să vorbim despre promisiunilor de la Alba Iulia de acum 100 de ani”, a subliniat Kelemen Hunor.