Un oficial la Budapesta – Bogdan Aurescu: „Suntem îngrijorați de soarta românilor...

Un oficial la Budapesta – Bogdan Aurescu: „Suntem îngrijorați de soarta românilor din Ungaria, a căror identitate culturală este amenințată”!

0 358

Bogdan Aurescu, vizită oficială în Ungaria, la invitația omologului ungar

 Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, efectuează joi o vizită oficială la Budapesta, la invitația omologului său ungar, Péter Szijjártó.
Potrivit MAE, Aurescu și Szijjártó vor discuta despre teme precum parteneriatul strategic româno-ungar, minoritățile naționale, criza din Ucraina și cooperarea în interiorul NATO.
Diplomația română precizează că Bogdan Aurescu va avea discuții și cu comunitatea românească, despre „preocupările românilor din Ungaria pentru menţinerea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice ale acestora, precum şi modalităţile de sprijin de către statul român”, arată MAE într-un comunicat”.
În cadrul consultărilor cu partea maghiară, „partea română va aborda, în spiritul Parteneriatului Strategic româno-ungar, subiecte de actualitate ale agendei bilaterale, inclusiv stadiul finalizării Protocolului celei de-a opta sesiuni a Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităţilor naţionale, dar şi aspecte care ţin de dinamizarea cooperării economice, sectoriale şi transfrontaliere cu Ungaria. În cadrul discuţiilor vor fi dezbătute şi subiecte de actualitate ale agendei europene, regionale şi de securitate, printre care pregătirea Summit-ului Parteneriatului Estic de la Riga, evoluţiile din vecinătatea estică, cu accent pe situaţia din Ucraina, securitatea energetică şi cooperarea în cadrul NATO”, mai spune MAE.
Programul vizitei cuprinde consultări cu şeful diplomaţiei ungare, precum şi întrevederi cu preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Adunarea Naţională a Ungariei, Zsolt Németh, cu reprezentanţi ai opoziţiei democratice din Adunarea Naţională a Ungariei. Totodată, ministrul român va avea o întrevedere cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Ungaria. Ministrul român de externe va avea, de asemenea, la sediul Comisiei Dunării, o întrevedere cu conducerea acestei organizaţii.

Interviu
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a acordat un interviu AGERPRES, în care vorbește despre vizita de lucru pe care o efectuează joi la Budapesta, ocazie cu care va avea consultări cu omologul ungar, Peter Szijjarto.
Ministrul Aurescu a declarat că unul dintre cele mai importante puncte de pe agendă este Protocolul Comitetului de specialitate româno-ungar de cooperare privind problemele minorităților naționale.
”Suntem (…) îngrijorați de soarta românilor din Ungaria, a căror identitate culturală este amenințată, motiv pentru care tergiversarea lucrărilor Comitetului poate avea consecințe grave asupra lor. În mod specific, am în vedere asigurarea la un standard adecvat a educației în limba română la toate nivelurile de învățământ, precum și finanțarea adecvată a presei de limba română (…). Sunt importante pentru noi și măsurile pe care statul ungar trebuie să le adopte și să le pună în aplicare cu fermitate pentru eradicarea fenomenului de etno-business care erodează identitatea națională”, a spus Bogdan Aurescu, în interviu.

AGERPRES: Urmează să faceți mâine o vizită la Budapesta, iar unul dintre cele mai importante puncte de pe agendă este Protocolul Comitetului de specialitate româno-ungar de cooperare privind problemele minorităților naționale. În ce stadiu se află negocierile acum și de ce trenează din 2011?
Bogdan Aurescu: Vă pot asigura că partea română și-a manifestat în permanență deschiderea și dorința de a lucra și obține rezultate în cadrul Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităților naționale, format pe care Guvernele României și Ungariei l-au creat tocmai pentru a colabora, ca niște parteneri adevărați, în asigurarea conservării și promovării identității minorității române din Ungaria și a celei maghiare din România.

Apelurile repetate ale părții române pentru continuarea activității Comitetului în vederea finalizării Protocolului celei de a 8-a sesiuni au rămas, perioade îndelungate, fără răspuns, deși am început acest exercițiu încă din 2011, ultimul Protocol fiind semnat în 2009. Partea română nu poate fi de acord cu acest tip de abordare, de a plasa în subsidiar activitatea acestui Comitet, care în sine reprezintă un cadru de dialog și abordare consensuală, la nivel bilateral, a problemelor persoanelor aparținând minorităților naționale. Consider că abordarea de tip consensual, care corespunde pe deplin normelor și principiilor de drept internațional care guvernează relațiile dintre state și cooperarea internațională în acest domeniu specific, așa cum o indică și Raportul din octombrie 2001 al Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei privind tratamentul preferențial al minorității înrudite de către state, este superioară oricăror abordări unilateraliste.
Am aniversat de curând, la 29 aprilie, 20 de ani de când România a ratificat Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, principalul instrument juridic al Consiliului Europei în domeniu. România a fost primul stat care a ratificat această convenție în mai puțin de 3 luni de la data la care a fost adoptată, respectiv semnată de România (1 februarie 1995).

Politicile României în materie de protecție a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, definite încă de la începutul anilor ’90, urmează îndeaproape filosofia Convenției, România promovând acțiuni concrete pentru protejarea identității etnice, culturale, lingvistice, religioase a persoanelor aparținând minorităților naționale care trăiesc în mod tradițional pe teritoriul României. Interculturalitatea, ca idee fundamentală prin care Convenția-cadru urmărește asigurarea dialogului, a întrepătrunderii între diversele culturi care se manifestă într-un spațiu dat, a reprezentat și reprezintă firul călăuzitor al măsurilor pe care România înțelege să le promoveze în favoarea minorităților naționale de pe teritoriul său.
Această abordare interculturală — care este opusă conceptului de segregare, de izolare a minorităților, inclusiv sub forma autonomiei pe criteriu etnic, ce nu face parte din standardele europene actuale în domeniul protecției minorităților — are în vedere contribuția deosebită a tuturor minorităților naționale de pe teritoriul României la definirea societății românești.
Modelul românesc de interculturalitate, de diversitate culturală și de dialog interetnic se fundamentează tocmai pe măsurile pe care România le adoptă pentru a valoriza identitatea etnică, lingvistică, religioasă, culturală specifică a fiecărei persoane care se definește ca aparținând unei minorități naționale, respectiv pe implicare a acestora în luarea deciziilor în interesul întregii societăți românești. România rămâne puternic angajată în promovarea diversității, a culturii dialogului și a respectului față de celălalt.
Chiar președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio, a evidențiat, săptămâna trecută, la Cluj, cu prilejul acestei aniversări, abordarea pozitivă și constructivă a României în ceea ce privește protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.
Suntem însă îngrijorați de soarta românilor din Ungaria, a căror identitate culturală este amenințată, motiv pentru care tergiversarea lucrărilor Comitetului poate avea consecințe grave asupra lor. În mod specific, am în vedere asigurarea la un standard adecvat a educației în limba română la toate nivelurile de î

nvățământ, precum și finanțarea adecvată a presei de limba română, ‘Foaia Românească’, spre exemplu, având o tradiție de peste 60 de ani în promovarea identității etnice, culturale, lingvistice a minorității române din Ungaria. Sunt importante pentru noi și măsurile pe care statul ungar trebuie să le adopte și să le pună în aplicare cu fermitate pentru eradicarea fenomenului de etno-business care erodează identitatea națională.
Tocmai de aceea am insistat asupra necesității continuării activității Comitetului de specialitate, iar lucrările sale să fie consemnate în protocoale semnate de co-președinții celor două părți. Avem realizări care se cuvine a fi evidențiate și planuri de viitor care trebuie să fie asumate de cele două Guverne. Sper că eforturile din ultimele luni pentru negocierea și finalizarea Protocolului celei de a 8-a sesiuni a Comitetului de specialitate vor face posibilă finalizarea acestui document în contextul creat de vizita mea la Budapesta din 7 mai 2015.

Importanța acestui document bilateral este evidentă. Sunt convins că, atât pentru România, cât și pentru Ungaria, acest Protocol este un document care poate arăta, mai ales în contextul internațional actual, că două state europene pot colabora, cu bună credință, în protejarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a minorităților naționale. Ar fi o dovadă a parteneriatului nostru în promovarea celor mai bune practici în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, precum și a faptului că minoritatea românească din Ungaria și minoritatea maghiară din România sunt punți de legătură care aduc mai aproape țările și popoarele noastre.

AGERPRES: Ce alte teme se află pe agenda bilaterală? Mai ales din punctul de vedere al proiectelor economice și al securității energetice regionale?
Bogdan Aurescu: Foarte multe și foarte importante. Sper să reușim să le abordăm pe toate. Avem o agendă pe care subiecte economice, cum ar fi comerțul bilateral, investițiile reciproce în economiile noastre, conectarea autostrăzilor, noul program bilateral de cooperare transfrontalieră pentru perioada 2014-2020, securitatea energetică și formatele bilaterale de lucru sectoriale, ocupă un loc foarte important.
Cred că avem câteva realizări cu care ne putem mândri și ar trebui ca opinia publică ungară să le cunoască, deoarece acestea sunt cele care dau cu adevărat substanță relației noastre bilaterale. Mă voi referi pe scurt la ele.
Astfel, comerțul nostru bilateral s-a situat, din nou, în jurul cifrei de 7,3 miliarde de euro, foarte aproape de un nou record în relațiile noastre economice.
De asemenea, Guvernul român a aprobat, în urmă cu o săptămână, programul bilateral de cooperare transfrontalieră pentru perioada 2014-2020, agreat cu partea ungară și sperăm ca Guvernul ungar să aprobe cât mai rapid posibil acest program, astfel încât să-l putem trimite Comisiei Europene pentru comentarii și să fim în măsură să începem, la sfârșitul acestui an, implementarea acestui program în beneficiul cetățenilor țărilor noastre din zona eligibilă a programului.
Totodată, în urma reuniunii grupului nostru de lucru pentru autostrăzi, suntem aproape de a finaliza proiectul nostru de a avea o autostradă care traversează frontiera dintre țările noastre. Suntem, așadar, optimiști că acest lucru va deveni realitate în viitorul cât mai apropiat.
În ceea ce privește securitatea energetică, România continuă să urmărească și să acorde atenție deosebită tuturor inițiativelor regionale în direcția diversificării aprovizionării — atât rute, cât și, foarte important, surse — care se conformează principalelor obiective de securitate energetică ale UE. Din această perspectivă, consider că decizia de creare a unei Uniuni a Energiei, formulată la Consiliul European din luna martie, proiect care acordă o importanță deosebită securității energetice, reprezintă un punct de plecare extrem de important către acțiunea viitoare a Uniunii în scopul diversificării rutelor și surselor de aprovizionare energetică.
În același timp, opinia noastră este că orice discuție despre noi proiecte de infrastructură energetică trebuie să se întemeieze pe obiectivele strategice ale UE (constituirea Uniunii Energiei, legislația UE în domeniul energiei, viitorul Ucrainei ca țară de tranzit, dezvoltarea Coridorului Sudic) și posibilitatea accesării de sprijin financiar european.
Împreună cu Ungaria și alte state partenere — Azerbaijan, Georgia — România este în curs de a analiza, ca urmare a prezentării studiului de fezabilitate în luna decembrie a anului trecut, realizarea proiectului AGRI LNG care urmărește să aducă resurse energetice din zona Mării Caspice către piața europeană. Sperăm să vedem evoluții ale acestui proiect în anul 2015.
România continuă să susțină alimentarea cu energie a statelor din regiune din surse diversificate și sigure, având în vedere, în egală măsură, potențialul intern și accesarea de noi surse de aprovizionare. În acest context, subliniem potențialul Mării Negre, inclusiv platoul continental românesc, ca viitoare sursă de energie pentru regiune.

AGERPRES: Care este stadiul interconectărilor de gaz?
Bogdan Aurescu: România a sprijinit constant integrarea pieței și dezvoltarea interconectorilor regionali în domeniul energiei. O dovadă recentă în acest sens este acordul politic dintre România, Bulgaria și Grecia pentru a dezvolta Coridorul Vertical. La finalizarea sa, acest coridor nu numai că va lega între ele rețelele din țările noastre și va asigura un flux neîntrerupt de gaze naturale, dar ne va ajuta deopotrivă pentru a avea un grad mai înalt de securitate energetică prin obținerea accesului la surse alternative aduse prin Coridorul Sudic de gaz.
România are un dialog permanent cu partenerii săi din regiune atât la nivel politic, cât și tehnic, în vederea abordării tuturor aspectelor relevante ale diversificării și sporirii siguranței aprovizionării. Suntem deschiși la continuarea unor astfel de discuții cu partea ungară, plecând de la dialogul constructiv și rezultatele obținute în contextul inițiativei Nabucco West, dar și de la proiectul nostru bilateral de inter-conectare a rețelelor de gaze naturale.
În ceea ce privește interconectorul de gaz Arad-Szeged a fost demarat și fluxul pe retur, pe o capacitate limitată din cauza diferențelor tehnice dintre cele două sisteme. Între timp, ambele țări colaborează pentru a depune în această vară solicitări pentru fonduri UE pentru proiectul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria), din programul de Proiecte de Interes Comun aprobat de UE, necesare pentru asigurarea finanțării etapei a doua a proiectului pentru implementarea fluxului bidirecțional la capacitate maximă în 2019.
În ceea ce privește interconectorul de gaz, există noutăți, pentru că experții noștri au continuat să se întâlnească și să dezvolte proiectul inter-conectorului de gaz Arad-Szeged, conform planului, încheind recent un acord tehnic care acum se află în analiza autorităților de reglementare în domeniul energetic din Ungaria și România. După obținerea acestor aprobări, Transgaz și FGSZ vor proceda la a prezenta cererea de finanțare pentru următoarea etapă a investiției.
Suntem convinși de utilitatea și importanța inter-conectorului Arad-Szeged pentru asigurarea securității energetice a țărilor noastre și a întregii regiuni, motiv pentru care am perseverat în dezvoltarea acestui proiect, în conformitate cu angajamentele asumate.

AGERPRES: Există posibilitatea deschiderii unor noi legături rutiere între România și Ungaria, înainte că România să adere la Spațiul Schengen?
Bogdan Aurescu: După cum vă spuneam, ne pregătim să inaugurăm o autostradă transfrontalieră chiar în această vară. Acesta este un proiect pe care cred că aproape toți cetățenii români și ungari și-l doreau foarte mult.
În privința celorlalte legături transfrontaliere, drumuri și piste de biciclete, la care lucrăm împreună cu partenerii noștri ungari, aș reaminti Acordul între Guvernul României și Guvernul Ungariei privind legăturile rutiere peste frontiera de stat româno-ungară, semnat la București, la 24 iulie 2014, care are în anexă 20 de astfel de proiecte.
Acest acord arată că Guvernele României și Ungariei au convenit ca pe acele legături transfrontaliere, care nu dispun, în momentul de față, de puncte de trecere a frontierei deschise, liberul acces al persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și altor bunuri pentru frontiera de stat româno-ungară să fie permis doar după aderarea deplină a României la Spațiul Schengen.
Suntem convinși că, beneficiind și de sprijinul Ungariei pentru aderarea la Spațiul Schengen, acest moment nu va întârzia prea mult.

AGERPRES: În ceea ce privește situația din Ucraina, va colabora România cu Ungaria, mai ales sub aspectul eforturilor de protejare a minorităților?
Bogdan Aurescu: România s-a pronunțat în diverse formate în favoarea unei perspective europene pentru Ucraina, un dialog accentuat în formate regionale sau o relație de cooperare cu NATO. Respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale este unul dintre punctele centrale care asigură funcționarea pe baze democratice a unui stat de drept, iar România va continua să sprijine orice efort bilateral, multilateral, regional al Ucrainei care se va concentra pe acest tip de abordare.
Ca stat înrudit, România are un interes legitim în asigurarea protejării și promovării identității etnice, lingvistice, culturale, religioase a persoanelor aparținând minorității române din Ucraina. În baza acestui interes, România are un dialog direct cu autoritățile ucrainene, acestora revenindu-le responsabilitatea principală de adoptare a măsurilor în favoarea minorităților naționale de pe teritoriul său, în conformitate cu obligațiile internaționale asumate. Am convenit deja cu partea ucraineană să reluăm activitatea Comisiei Mixte bilaterale în domeniul minorităților naționale în acest an. Poziția României este de a cere părții ucrainene să aplice standardele europene consacrate pentru protecția persoanelor aparținând minorităților, respectiv să asigure nivelul de protecție pe care și România îl acordă minorității ucrainene de pe teritoriul său, partea ucraineană apreciind faptul că România nu are solicitări care merg dincolo de aceste standarde, de exemplu privind autonomia pe criteriu etnic, mai ales în contextul dificil în care se află statul vecin după ocuparea ilegală a Crimeei și agresiunea din estul Ucrainei.
România și Ungaria cooperează în chestiunile legate de situația din Ucraina, inclusiv în organizațiile internaționale din care facem parte. Este în interesul nostru comun să vedem în vecinătatea UE și NATO o Ucraină unitară, democratică și prosperă, conectată la valorile europene. În plus, asigurarea respectului pentru minoritățile naționale este cel mai convingător argument pentru loialitatea acestora față de deciziile politice asumate de autoritățile țării în care trăiesc.
România și Ungaria au ratificat Acordul de Asociere a Ucrainei la UE. Implementarea Acordului de Asociere, alături de aplicarea altor obligații de drept internațional, cum sunt cele asumate în cadrul Consiliului Europei, reprezintă un element sine-qua-non al modernizării societății ucrainene.

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.