Vă amintiți, brașovenii au votat un deputat Remus Borza, iată ce spune despre „Taxa pe lăcomie”
Ordonanța din domeniul fiscalității a stârnit multe controverse. Bursa a reacționat pe fondul acestui scandal, generând o pierdere de peste 1 miliard de euro pentru băncile și companiile din sectorul energetic listate.
Toți au reacționat, de la reprezentanții companiilor vizate de noile impozite și până la președintele republicii.
Ministrul Orlando Teodorovici l-a taxat pe Iohannis, numindu-l președintele bogaților.
Pe mine nu mă deranjează o atare etichetă, dacă am vorbi de 20 de milioane de bogați și nu doar de câteva sute de mii. Cred că asta ar trebui să facă și Guvernul și președintele țării, să implementeze acele politici economice și fiscale care să aducă prosperitate pentru toți românii.
Întrebarea fundamentală la care trebuie să găsim un răspuns onest este dacă se impun astfel de măsuri fiscale. Răspunsul este da, câtă vreme companiile vizate de majorări de taxe și impozite au avut, în ultimii 20 de ani, un comportament neloial în relația cu statul român.
Multe companii dețin cvasi-monopol în sectoarele cheie ale economiei românești
E o realitate, companiile străine dețin 51% din cifra de afaceri a României și care, anul trecut, a depășit 1.300 miliarde lei. Companiile cu capital străin au poziții de cvasi-monopol în sectoarele cheie ale economiei românești: industrie bancară, asigurări, metalurgie, construcții de mașini, comerț modern, energie, telecomunicații.
Deși toate aceste companii au cifre de afaceri de ordinul sutelor milioanelor de euro, chiar miliarde de euro, an de an, raportează pierderi sau profituri foarte mici. Așa se face că:
* soldul profitului net, raportat de firmele străine, în perioada 2008-2014, a fost de doar 2,5 miliarde lei,
* soldul profitului net raportat de firmele românești, care activează în sectoare periferice ale economiei, a fost de 22 de ori mai mare, respectiv 55 miliarde lei.
În 2015, odată cu măsurile adoptate de Guvernul Tudose, firmele străine au raportat un profit mai mare, respectiv 9 miliarde lei, dar și firmele românești au raportat un profit de trei ori mai mare, respectiv 27 miliarde lei. Concluzia: firmele străine și-au făcut un obicei în a-și optimiza fiscal profitul.
Pe prețuri de transfer și pe alte inginerii financiare, companiile străine externalizează, în fiecare an, profituri de peste 5 miliarde euro.
Capitalul românesc, atât de discriminat de statul român în ultimii ani, rămâne în țară, finanțează bugetul și economia reală. Impozitul pe profit, plătit de cele peste 600.000 de firme înregistrate în România, reprezintă sub 2% din PIB.
În 2015, la un PIB de 758 miliarde lei, companiile au plătit un impozit pe profit de 15,4 miliarde lei.
În 2017, la un PIB de 842 miliarde lei, firmele au plătit un impozit pe profit de doar 14,7 miliarde lei, adică 1,7% din PIB. Deci iată că la un PIB în 2017 mai mare cu 84 miliarde lei decât în 2016, statul colectează un impozit pe profit mai mic.
A fura statul – sport național
Doar în România se poate întâmpla o atare anomalie. România este țara din Uniunea Europeană cu cea mai mică pondere a impozitului pe profit din PIB și cu cel mai mic grad de colectare al veniturilor bugetare. Deși vorbim de o fiscalitate rezonabilă, avem cu toții prostul nărav de a fura statul. În realitate, ne furăm pe noi înșine. Pentru că evazionăm, pentru că denaturăm baza impozabilă, pentru că optimizăm fiscal profitul, statul este sărac. Noroc cu impozitul pe salarii, care, deși e cu 6 procente mai mic decât impozitul pe profit, aduce de două ori mai mulți bani la buget, respectiv 30 miliarde lei.
Dar acești bani, împreună cu cei colectați de stat din TVA și accize, nu pot acoperi toate găurile de la buget și toate nevoile de dezvoltare ale României. Impozitele datorate statului reprezintă o obligație legală și morală în sarcina fiecărui contribuabil.
Impozitul pe cifra de afaceri nu a ucis pe nimeni
De la 1 ianuarie, toate societățile cu până la 1 milion euro cifră de afaceri, adică peste 450.00 de firme, plătesc un impozit de 1% din cifra de afaceri. IMM-urile sunt motorul dezvoltării economice a României. Și iată că nicio firmă nu s-a plâns de această schimbare de regim fiscal, de trecerea de la un impozit de 16% din profit la 1% din cifra de afaceri.
E normal ca marile companii, care au cifre de afaceri de ordinul sutelor milioanelor de euro, să plătească un impozit mai mare, un 2-3% din cifra de afaceri, câtă vreme au refuzat, timp de zeci de ani, să plătească impozit pe profit.
Companiile din sectorul energetic operează cu o EBITDA medie de 35%. Hidroelectrica, de exemplu, are o EBITDA (profit operațional) de 73% din cifra de afaceri. OMV Petrom are o cifră de afaceri de peste 3 miliarde euro anual și un profit de peste 1 miliard euro. 3% impozit pe cifra de afaceri înseamnă 30 milioane euro. Deci le mai rămân și austriecilor un miliard de euro profit.
Companiile energetice au mai avut o taxă similară, introdusă în 2015, de 1% din valoarea construcțiilor, cunoscută și ca taxa pe stâlp. Și nu a murit nimeni. Și EON, ENEL, ENGIE, Moll, OMV Petrom, Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Lukoil au raportat un profit cumulat de câteva miliarde de euro.
Aceeași situație o avem și în cazul companiilor din comunicații care au cifre de afaceri de miliarde de lei și profit pe măsură. Impunerea unor taxe procentuale de 2-4% din cifra de afaceri la momentul acordării licențelor de comunicații mobile poate să fie o măsură care să echilibreze raportul dintre stat și acești operatori. Ca o idee de principiu, relația statului cu agenții economici trebuie să fie una de câștig pentru ambele părți, o relație win-win și nu win-loss.
Sursa: DCNews.
Am vazut pe str, N Balcescu o firma din care se intelege ca acolo ar fi sediul din Brasov al deputatului. E inchis mai tot timpul.
Asa este, s-a zis de unii care cica s-au speriat, ca vor pleca bancile sau altii care fac miliarde. Nu pleaca nimeni. In nici o tara din vestu Europei nu fac un profit atat de mare ca la noi. Se vede clar Romania e un sat fara caini.
Dl deputat are dreptate, din pacate nu prea este vazut pe la Brasov. Unde poate fi gasit?