15 martie 1848: Cum se vede azi xenofobia la unguri!
Sub titlul „Respingerea venirii azilantilor (maghiari) care trăiesc în afara granițelor este azi in procentul cel mai mic” – studiul apare în Magyar Hirlap din 05/05/2015, transmis şi de MTI care analizeaza rezultatele cercetării efectuate de Centru de Cercetări sociale din Budapesta TARKI. Rezultatele din aprilie acelasi an sunt dezastruoase. Citam! „Ancheta Institutului TARKI comunică faptul că: doar 46% din populaţia maghiară adultă apreciază că pot fi luate în considerare cererile de azil solicitate de străini (se înţelege că 54% exclud o asemenea posibilitate – n.n.).
„Un sfert din populaţia Ungariei, 24%, este xenofobă, respingând prezenţa oricărui imigrant in Ungaria„, relatează Nepszabadsag, care adaugă că doar 6% dintre unguri sunt favorabili imigranţilor, în timp ce 70% sunt nehotărâţi. Din aceşti „nedecişi” însă, s-a dovedit, conform sondajului, ca 83% dintre ei nu vor sa vadă arabi în Ungaria, 75% chinezi, ruşi şi ţigani, iar 66% resping categoric prezenta romanilor.(inclusiv secui?)” Evident, am mai făcut comentarii nefavorabile, deşi avem prieteni apropiati unguri, numindu-i amical „Xenofobii Europei”… Dar, după ce am luat la cunoştinţă despre o cercetare genetică a locuitorilor Ungariei, din care rezultă că doar 27% au ADN-ul specific „rasei maghiare”, nu am mai glumit. Concluziile acestei cercetări ştiinţifice, atesta o politică agresivă istorica de asimilare a altor etnii, despre care citisem şi auzisem acasă inca din bătrâni (aveam un unchi la Debreţin, frate bun cu bunicul, ce credea convins că este ungur!).
Rezulta clar că planul fostului prim-ministru Banffy Ferenc, de la începutul secolului 20, dar şi de alţi conducători unguri dinainte, descris într-o carte, reuşise.Citez : „Din punctul de vedere al hegemoniei rasei maghiare… acela este un bun patriot, care vrea să rezolve favorabil noua chestiunea alcătuirii statului naţional maghiar unitar si care aproba politica naţionala maghiară exclusivistă, şovinistă, opusă tendinţelor cosmopolite, favorabile pentru naţionalităţi.” (p.35). „Fără şovinism va fi imposibil să ne cream statul naţional maghiar unitar. Daca vrem sa fim maghiari şi dacă vrem să ne întemeiem pe acest pământ statul naţional maghiar unitar – noi trebuie să fim şovinişti (p. 212). Recunoaştem că suntem şovinişti; recunoaştem că şovinismul nostru nu este de dată recentă, dar avem curajul să afirmăm că dacă am reuşit să aducem servicii patriei, rădăcinile acestora erau înfipte în şovinismul nostru.” (p. 213) etc. ….”
Evenimentele internaţionale recente, chiar cele din aria UE, în derularea lor, nu pot omite un discurs al premierului Victor Orban la Parlamentul U E, când afirma : Vă transmit clar: maghiarii nu au nevoie să fie apăraţi de ei înşişi. Noi chiar suntem un popor democratic şi iubitor de libertate. Acest discurs de “apărare a naţiei maghiare”, mult mai amplu, nu diferă foarte mult de intervenţia Ţarului Putin în 2013 în Duma de Stat a Federaţiei Ruse. A urmat apoi sfidarea Uniunii Europene de către premierul Victor ORBAN, refuzând să se alinieze cerinţelor democratice a practicilor europene, iar odată cu criza din Ukraina, este singura ţară din UE care nu respectă embargoul, dimpotrivă a intensificat relaţiile cu Moscova, care o sprijină în acţiunile anti UE.
Fiind atent la ce se mai întâmplă în rândul populaţiei din Ungaria şi care este efectul acestei politici „disidente” a premierului ORBAN, constat efecte deosebite. Doar 9% dintre respondenţi (din cei 46% – n.n.) consideră că pot deveni prieteni cu un străin şi dintre aceştia doar 45% sunt de acord să se acorde azil în Ungaria, ceilalţi consideră că trebuie refuzaţi. Pe baza cercetărilor efectuate, incepand din anul 1992 şi comparate cu cele prezente. Institutul TARKI constată că rata de xenofobie este fluctuantă, după o creştere rapidă în anii 1992-1995, din 2002, a rămas destul de stabilă, până în 2011. Comparativ cu anii precedenți, în 2012, a crescut proporția de ostilitate faţă de străini, iar in 2013 si 2014 a rămas mai mare decât media anilor 2000. Iar datele din luna aprilie 2015 au depăşi chiar vârful din 2001. De asemenea rata de iritare a ungurilor faţă de străini a crescut de la 43% la 46% în 2015.
Rezultatele cercetării relevă ca aversiunea cea mai ridicată a ungurilor este faţă de naţionalităţile arabe, în proporţie de 94% ; rata cea mai scăzută de respingere, ( totusi,de 7-8%!) este chiar faţă de etnici maghiari din străinătate (indeosebi secui!) care ar dori să se stabilească definitiv în Ungaria). Dacă faţă de arabi, ostilitata este cea mai ridicată, 94% şi faţă de rromi (cigány) cu doar câteva procente mai scazuta, faţă de chinezi şi africani ostilitatea este neasteptat de mare: 78% ! Totusi aceasta ramane ridicata și faţă de românii din Ungaria, desi a mai scăzut” (dupa ce a crescut numarul prin… reasimilare… – n.n.). Potrivit Institutului de analiză media ratei xenofobiei între alegătorii Jobbik și MSZP, este mai mare pentru primii (Jobbik).
Rata de xenofobie la absolvenți de facultate este printre cele mai mici, de doar 20%, faţă de absolvenţii de colegii care este de 35%.”… Nu aş fi scris aceste rânduri dacă politica de asimilare a românilor din Ungaria „democratica” nu s-ar fi intensificat mai mult decât alarmant. Dintre cei peste 200.000 de români rămaşi în Ungaria după Tratatul de la Trianon, mai sunt cca 7000 dintre cei declarati români. Ce s-a întâmplat cu ceilalţi ?
La alegerile pentru autoguvernarea românilor din Szeged,s-a discutat situatia,ce pare o butadă, dar nu este, ci e o dramă! S-a discutat despre limba în care să se desfăşoare lucrările. Unii români nu vorbeau limba română. S-a solicitat supunerea la vot iar majoritatea a votat să se folosească limba maghiară. Şi culmea, s-a adoptat…
Dorin Szocs
