2024 – anul desprinderii

2024 a fost un an special în care s-au petrecut extrem de multe, aparent fără a se vedea mare lucru. A fost un an al desprinderii violente față de trecut, care a trasat drumuri absolut radicale pentru ceea ce urmează. În continuare, așa cum v-am promis, vă voi prezenta cele mai mari avansuri tehnologice ale anului care-a trecut. Cei care nu știu despre ce e vorba mă vor contesta vehement. Însă, ca urmăritor al fenomenelor pe care vi le descriu în continuare, vă recomand să luați în considerare fiecare cuvânt și să vă gândiți serios către ce cale o apucați în viitorul apropiat. Mai multe vă voi spune în final. Acum să vedem care-au fost cele mai mari descoperiri și avansuri tehnologice ale anului care tocmai s-a încheiat. Am împărțit totul în două categorii care, de altfel, vor fi cele două direcții majore ale lumii tehnologice.

1. Inteligența artificială
Domeniul a beneficiat de cel mai mare buzz mediatic și a contribuit la umflarea în exces a burselor. Dacă vreți, ceea ce s-a întâmplat anul acesta cu AI-ul este echivalentul dotcom-ului de la sfârșitul anilor 90. Ce înseamnă pentru noi? Da, criza care a urmat umflării domeniului tehnologic a șters de pe fața pământului toate companiile false și la fel se va întâmpla acum cu cele din AI. O grămadă de buruieni profită de hype-ul domeniului, dar trebuie să fim conștienți că din tot tăvălugul va ieși la suprafață viitorul Google al AI-ului. Cu toate că fac parte dintre cei care consideră că s-a atins vârful tehnologic prin imposibilitatea antrenării cu mai mulți parametri a modelelor GPT, asta nu înseamnă că domeniul nu mai are nimic de spus. Zona aplicațiilor bazate pe AI încă nu și-a spus cuvântul, iar aici vom vedea rapid o gamă largă de aplicabilități. 
Trebuie să știm că cele mai mari puteri în domeniul AI sunt China și SUA. China e mai puțin vocală, dar mai avansată decât SUA. Cercetătorii chinezi au acoperit diferențele tehnologice și, din punct de vedere al cercetării fundamentale, se află mult deasupra SUA. De asemenea, tot din punct de vedere fundamental, asistăm la o alianță China-Rusia în domeniul AI. Rușii nu sunt atât de dezvoltați în AI, însă au o puternică bază de cercetare fundamentală pe care o pun la bătaie. În timp ce SUA e adepta aruncării de bani în experimente extrem de scumpe, China merge mult pe optimizare, asta ca efect al restricțiilor hardware impuse de SUA.
Domeniul este la ora actuală frânat de consumul energetic major al centrelor de date, ceea ce pune probleme deosebite referitor la costul de operare. De aceea este nevoie de optimizare. Și uite-așa ajungem la principala dezvoltare pe termen scurt.

1.1 Chip-urile AI
Nvidia a profitat din plin de poziția sa și de utilizarea plăcilor grafice în zona AI. Doar că, dacă mai țineți minte, la fel se întâmpla și cu minarea criptomonedelor. Inițial erau folosite plăcile video, după care au apărut ASIC-urile(Application-Specific Integrated Circuits), circuite integrate specializate care au lăsat în urmă vechea paradigmă. Exact la fel se întâmplă și cu AI-ul, iar 2024 a fost un an în care domeniul a explodat.
Să ne înțelegem bine: IBM a prezentat primele circuite integrate neuronale acum vreo 20 de ani, dar atunci totul era un concept și, din punct de vedere tehnologic, ceea ce a rezultat era practic neutilizabil.
Acum vremurile s-au schimbat, iar domeniul intră în zona expansiunii exponențiale. Amazon a anunțat propriile chip-uri, dar și mulți alți producători. Ca și în domeniul crypto, e de așteptat ca chip-urile specializate AI să explodeze în China, unde mai multe companii se bat pe granturile guvernamentale.
Cel mai probabil, în 2025 vom vedea apusul Nvidia ca efect al apariției în masă a ASIC-urilor AI. Sau, de ce nu, o reinventare a companiei în domeniul ASIC-urilor neuronale.

1.2 Neurointerfețele
Pentru includerea capitolului de față voi fi înjurat de mulți, dar veți înțelege imediat de ce. Există o întreagă cercetare în ceea ce privește interfațarea creier-computer. Compania Neuralink a fost una dintre primele apărute în vizorul public și a reușit să-i facă pe mulți să vadă Apocalipsa în direct.
Acum, totul e cu dus și întors. Interfațarea poate face extrem de multe într-o groază de investigații sau pentru situații medicale care altfel nu pot fi rezolvate. De asemenea, pentru înțelegerea funcționării creierului.
Tehnologia, în sine, e înfricoșătoare pentru că nu putem să nu ne gândim la capacitatea de a transforma oamenii într-un soi de roboți telecomandați. Este, fără doar și poate, o tehnologie cu două tăișuri, de la care vom vedea multe. 2024 a fost unul al avansului extraordinar al neurointerfețelor, pregătind probabil explozia pe care-o vom vedea anul următor. 
Dar oare nu cumva am introdus forțat aici neurointerfețele?
N-au nicio legătură cu AI-ul. Credeți? Așteptați punctul următor.

1.3 Biocomputingul 
Probabil vă veți îngrozi, dar deja e real. Firma elvețiană FinalSpark a reușit să creeze un bioprocesor. Despre ce e vorba? Neuroni crescuți în mediu artificial sunt grupați în rețele neuronale biologice antrenate pentru coputing și formând un așa-numit organoid. Elvețienii au reușit dezvoltarea unui astfel de procesor având 4 organoide.
Pe platforma lor au acces momentan doar câteva universități, însă acesta este probabil următorul pas major în computing. Se știe că cel mai bun computer este creierul uman, iar elvețienii acum replică funcționarea creierului într-o mașinărie extrem de interesantă din punct de vedere științific. Partea biologică este interfațată cu cea electronică, integrându-se într-un sistem extrem de eficient de calcul(înțelegeți acum de ce am adus mai devreme în discuție neurointerfețele?). 
Chestiunea esențială este dată de faptul că acest model computațional consumă infinit mai puțină energie decât cele bazate pe siliciu, ceea ce anunță următoarea direcție majoră în IT. Sunt cercetări care au început de mult timp, însă abia acum s-a ajuns la rezultate practice. Ceea ce înseamnă că domeniul se apropie de explozie. 
Principala problemă a modelului este timpul de viață extrem de scăzut. Inițial organoizii creați în laborator aveau o viață de câteva ore, dar treptat s-a reușit creșterea duratei de viață. Cei de la FinalSpark spun că vor găsi o metodă de a prelungi durata de viață la 100 de zile în următoarea perioadă. Chiar și așa este puțin, având în vedere necesitățile industriei. Speranța vine de la cercetările în domeniul creării de neuroni artificiali. Și aici există cercetări avansate, dar în China și Rusia. 
În același registru avem o nouă bombă venită din partea unei companii franceze, Biomemory(în fapt un proiect de cercetare științifică transformat în companie). Aceștia au reușit dezvoltarea primei memorii biologice, care stochează datele în ADN. E un proiect vechi, care promite densități extreme ale datelor stocate. Francezii au reușit crearea unei memorii de 1KB, ceea ce poate părea ridicol de mic. Este doar începutul, tehnologia putând exploda în perioada imediat următoare.
Ce trebuie să înțelegem din acest punct? Păi dacă avem deja un procesor biologic și o memorie biologică, înseamnă că avem un pas uriaș în ceea ce privește o dezvoltare radicală a computing-ului.
Pentru inteligența artificială, noile paradigme se potrivesc precum o mănușă deoarece vin la pachet cu modele neuronale ultra-optimizate natural și, în plus, cu consumuri energetice infime, de milioane de ori mai mici decât siliciul. Iată de ce noul model de computing poate însemna abandonarea aproape totală a siliciului și o nouă direcție în microelectronică(sau bio-microelectronică?).

2. Tehnologia cuantică
Este cea mai promițătoare și, în același timp cea mai frustrantă direcție de dezvoltare. De la această tehnologie se așteaptă atât de mult întrucât crește puterea de procesare la un nivel chiar mai mare decât diferența dintre sapă și tractor modern. S-au investit și se investesc o mulțime de bani aici, dar și așteptările sunt pe măsură. 

2.1 Calculatorul cuantic
La finalul anului trecut Google a anunțat procesorul Willow de 105 cubiți. În paralel, chinezii au prezentat Zuchongzhi 3.0, tot de 105 cubiți, doar că acuratețea lui Willow pare mult mai mare. E o competiție crâncenă aici.
Ca să înțelegeți de ce, imaginați-vă că Willow este capabil să facă o simulare care pe un supercomputer actual ar dura … 300 de milioane de ani!
Este un avans teribil și o nouă direcție calară în ceea ce privește puterea de procesare.  
Zona cuantică produce un salt tehnologic mai mare decât cel produs de electronică după descoperirea tranzistorului. De aceea absolut toate țările care sunt implicate în cercetarea fundamentală nu se uită la bani întrucât cine pierde startul pierde tot.
Principalii jucători în domeniul calculatoarelor cuantice sunt: SUA, China, Uniunea Europeană, Rusia, Canada, Australia. 

2.2 Comunicațiile cuantice
E un alt domeniu care stă să explodeze după ce 2024 a fost un an al dezvoltării unor tehnologii cheie. De ce e importantă paradigma? Pentru că oferă securitate sporită. Comunicația dintre două puncte nu poate fi ascultată deoarece orice tentativă este identificat instantaneu.
Transmiterea cuantică a informațiilor este deja o realitate, doar că intreconectarea în rețele este marea provocare. Anul trecut s-a reușit ceva, după mai multe încercări.
Ca idee, este posibil ca în acest an să avem construcția propriu-zisă de elemente de rețelistică pentru computerele cuantice și stabilirea unor standarde care vor da aripi domeniului. 
În ceea ce privește distanța de transmitere a unui mesaj prin tehnologie cuantică, liderul mondial al momentului este China care a investit puternic în cercetarea fundamentală în domeniul transmisiunilor cuantice.
În 2017, China a utilizat un satelit lansat cu un an mai devreme pentru un experiment de comunicație cuantică la 1200 km(la acel moment am prezentat premiera și am spus că e un pas strategic). Anul trecut, savanții ruși și cei chinezi au făcut un experiment prin intermediul căruia au reușit să comunice la o distanță de 3700 km utilizând același satelit. Domeniul comunicației cuantice este unul care se vrea dezvoltat de către BRICS pentru asigurarea unei infrastructuri sigure de comunicații.

Concluzii
Probabil mulți sunt îngroziți de cele citite până acum, în special în domeniul bio-AI-ului. Ceea ce vreau să vă spun este că, indiferent de ceea ce credem, „diavolul deja umblă pe străzi”. Vrem sau nu, vom fi nevoiți să trăim cu aceste tehnologii. Și, cel mai important de înțeles e că trebuie să ne adaptăm din mers întrucât adaptarea este cea care va face diferența dintre om liber și sclav în lumea care vine. Spunea cineva într-un comentariu la una dintre postările anterioare că „IT-iștii știu bine de ce își închid casele cu sisteme mecanice”. În lumea care vine, pentru a-ți încuia intimitatea cu ce trebuie, e necesar să știi foarte multe. 
Chiar dacă vi se pare că suntem pe marginea unui hău, nu suntem singurii. Istoria ne arată că fiecare generație de după înnebunirea lumii a fost supusă unui astfel de stres. Care cumva a împărțit lumea. La fel e și acum. Diferența e dată de faptul că fiecare dintre cele două direcții se bazează pe cercetări fundamentale de nivel foarte înalt. Însă, oare nu la fel a fost mereu?

Autor: Dan Diaconu
Sursa: trenduri.blogspot.com

Share on Facebook

Tweet

Follow us