25 Pasi simpli pentru a evita boala Alzheimer

Alzheimer induce frica în fiecare dintre noi. Gandul de a-si pierde mintile pe măsură ce îmbătrânim este terifiant si situatia etse agravată de faptul că – până acum – se stia că sunt putine mijloacele prin care putem întârzia sau evita boala Alzheimer, cea mai răspândită formă a dementei.

Totusi, cercetările au identificat o multime de factori care pot creste sau scădea riscul de a contracta boala Alzheimer. Urmând sugestiile de mai jos se poate diminua sansa de a contracta boala:

 

1. Verificati glezna CirculaÈ›ia săracă a sângelui în talpa piciorului este un semn că există tulburări în creier cu un accident cerebral È™i demență. Teoria este că sănătatea vaselor sanguine este aceeaÈ™i în tot corpul. Gradul de sclerozare a arterelor È™i fluxul sanguine la nivelul talpilor poate sugera arteroscleroza vaselor de sânge cerebrale. CereÈ›i doctorului un test pentru stabilirea indexului gleznă-braÈ›e (ABI = ankle-brachial index), care necesită un aparat cu ultrasunete È™i o brățară pentru măsurat tensiunea, care compară tensiunea la nivelul gleznei cu cea la nivelul braÈ›ului. Pentru a rezolva orice dezechilibru al fluxului sanguine, doctorul personal poate sugera intensificarea exerciÈ›iilor fizice sau o schimbare a dietei sau medicaÈ›iei.

 

2. Alimente puternic antioxidante.

Anumite alimente infuzează creierul cu antioxidanÈ›i ce pot încetini declinul memoriei È™i contribuie la prevenirea bolii Alzheimer. Toate fructele È™i legumele sunt bune, dar în capul listei se află: murele, boabele de soc, stafidele, afinele È™i coacăzele negre.

 

3. Evitati grăsimile rele Tipul de grăsimi pe care le consumaÈ›i influenÈ›ează funcÈ›ionarea creierului în bine sau în rău. FeriÈ›i-vă de grăsimile saturate care sufocă celulele creierului È™i le face ineficiente. CumpăraÈ›i produse lactate (lapte, brânză, îngheÈ›ată) cu conÈ›inut de grăsimi scăzut. RenuÈ›aÈ›i la alimentele prăjite.

 

4. Stimulati cresterea creierului Creierul începe să se reducă în volum odată ce se atinge vârsta de 30 sau 40 de ani, astfel încât efortul de învățare sporeÈ™te. TotuÈ™i, cercetătorii cred acum ca dimensiunea creierului poate fi sporită prin actul de învățare. ÎncercaÈ›i să studiaÈ›i, să învățaÈ›i lucruri noi sau – pentru stimulare – de a lărgi cercul prietenilor.

 

5. Prajituri cu ciocolată Cacaoa, principalul ingredient al ciocolatei, are cantități imense de antioxidanți, numiți flavonide, care au puternice proprietăți protectoare pentru inimă și creier. Cand se bea cacao se intensifică fluxul sanguine către creier. Pudra de cacao are de două ori mai multe flavonide ca ciocolata cu lapte. Ciocolata albă nu le conține deloc.

 

6. Prezenta estrogenilor ȘaizeciÈ™iopt (68)% dintre pacienÈ›ii cu Alzheimer sunt femei; este posibil ca la mijlocul vieÈ›ii ele pierd protecÈ›ia hormonului estrogen care susÈ›ine memoria. Dacă medicul dvs. nu va spune altfel, începeÈ›i imediat să luaÈ›i estrogen în perioada instalării menopauzei. Orice întârziere Duce la riscul confruntării cu demnță È™i accident vascular cerebral.

 

7. Cresteti colesterolul bun Este bine-cunoscut că o valoare crescută a colesterolului bun de tip HDL protejeajă contra bolilor cardiac. Dar, desemenea, poate să va salveze È™i creierul. Cercetătorii pretend că acest tip de colesterol blochează substanÈ›ele ce tind a se depune È™i distrug celulele creierului È™i acÈ›ionează ca un anti-inflamator ce încetineÈ™te degradarea creierului. Metodele de sporire a colesterolului bun includ exerciÈ›iile fizice, consumul moderat de alcool È™i scăderea greutății.

 

8. Navigati pe Internet Navigarea pe Internet în cautarea unor informatii poate stimula creierul îmbătrânit mai mult decât o face cititul unei cărti. Înregistrări ale activitătii cerebrale arată că navigatorii experimentati prezintă de două ori mai multe impulsuri ale activitătii cerebrale decât începătorii. Conectati-vă la Internet pentru căutarea de informatii, achizitionarea de bunuri sau pentru jocuri. Desi nu se stie cât de mult va ajuta creierului dvs., este oricum de preferat în locul unei navigări pasive.

 

9. Gena ApoE4

Un sfert (1/4) dintre voi, care citiÈ›i acest document deÈ›ine o specifică bombă genetic cu temporizare, iar aceasta vă face de 3-10 ori mai susceptibili de a contracta o târzie boală Alzheimer. Gena se numeÈ™te Apolopiproteină E4. Dacă moÈ™teniÈ›i o singură versiune de ApoE4 de la unul din părinÈ›i, riscul dvs. de a căpăta Alzheimer este de trei ori mai mare. Dacă moÈ™teniÈ›i a doză dublă de la ambii părinÈ›i, riscul creÈ™te de 10 ori. CereÈ›i doctorului dvs. un test ADN pentru a vi se identifica genotipul ApoE4.

 

10. Spuneti DA cafelei

Cafeaua se dovedeste a fi un tonic al creierului aflat în process de îmbătrânire. Este un anti-inflamator, contribuie la blocarea efectelor pe care colesterolul le are asupra creierului si reduce riscurile accidentelor cerebrale, depresiei si diabetului, care toate facilitează dementa. Are un mare conÈ›inut de antioxidanti si cafeină, care stopează moartea neuronilor si ameliorează diabetul, hipertensiunea si accidentele cerebrale care conduc la dementă. Pentru majoritatea oamenilor, un consum de cafea zilnic moderat, de 2-4 cesti, nu este rău si poate fi util.

 

11. Pericolul unei greutătii scăzute Peste vârsta de 60 de ani, pierderea nemotivată de greutate poate fi un semn al bolii Alzheimer. Un studiu a arătat că femeile care au această boală au început să piardă din greutate cu cel puÈ›in 10 ani înainte de diagnosticarea demenÈ›ei. Dintre femeile care o aceeaÈ™i greutate, cele care au început să dezvolte demență au slăbit în decursul a trei decenii È™i atunci când au fost diagnosticate aveau cu circa 6 kg mai puÈ›in decât cele care nu prezentau Alzheimer. Dacă aveÈ›i peste 60 de ani È™i prezentaÈ›i o inexplicabilă pierdere în greutate adresaÈ›i-va medicului dvs.

 

12. Beti vin Un pahar de vin pe zi poate întârzia demenÈ›a. Cercetările arată că vinul este un anti-inflamator È™i creÈ™te colesterolul bun, ceea ce ajută la preîntâmpinarea demenÈ›ei. AntioxidanÈ›ii puternici din vinul roÈ™u conferă acestuia proprietăți anti-demență. Astfel de antioxidanÈ›i relaxează arterele, dilată vasele sanguine È™i sporesc debitul sanguine, ceea ce stimulează procesele cognitive.

 

13. Cunoasteti care sunt primele semnale Problemele de memorie nu sunt primul semnal de alarmă. PuteÈ›i constata un declin în aprecierea distanÈ›ei, de exemplu puteÈ›i dori să apucaÈ›i un pahar, dar eÈ™uaÈ›i în a-l apuca. Sau puteÈ›i aprecia greÈ™it distanÈ›a atunci când traversaÈ›i strada. Rezolvând un joc de puzzle sau citind o hartă pot, de asemenea, să vă producă probleme. Pierderea simÈ›ului mirosului poate fi, de asemenea, un semnal de alarmă. La fel, punerea în mod repetat a aceleiaÈ™i întrebări sau depunerea în locuri improprii a lucrurilor personale (de exemplu, punerea cheilor în frigider). AcordaÈ›i atenÈ›ie problemelor de memorie, întrucât cu cât sunt identificate mai devreme semnalele de alarmă, cu atât pot fi mai eficiente modificările de stil de viață sau de medicaÈ›ie.

 

14. Dieta mediteraneană Indiferent de regiunea în care trăiÈ›i, dieta mediteraneană poate feri creierul dvs. de deteriorarea memoriei È™i demență. Studiile arată în mod sistematic că mâncarea din Grecia, Italia È™i Liban este realmente o hrană pentru creier. Urmând această dietă – bogată în legume cu frunze verzi, peÈ™te, fructe, nuci, legume, ulei de măsline È™i puÈ›in vin – poate reduce la jumătate riscul de boală Alzheimer. Decât să depindeÈ›i de un singur aliment sau de puÈ›ine substanÈ›e nutrient, dieta propusă este un meniu bogat în elemente complexe benefice pentru creier, ce includ un set de antioxidanÈ›i ce apără celulele cerebrale de deteriorarea oxidantă.

 

15. Obezitatea la vârsta medie Creierul dvs. este sensibil la grăsimea dvs. Un studiu a arătat că persoanelÈ™e obeze au cu 8% mai puÈ›in È›esut cerebral, iar persoanele supraponderale au cu 4% mai puÈ›in È›esut cerebral decât persoanele cu greutate normal. CreÈ™te astfel alarmant riscul de Alzheimer. În plus, scăderea volumului creierului se produce în zone ce reprezintă È›inte ale bolii Alzheimer È™i care sunt critice pentru planificare, memoria pe termen lung, atenÈ›ie È™i funcÈ›ii de execuÈ›ie È™i de control al miÈ™cărilor. SesizaÈ›i chiar de la apariÈ›ie semnele de creÈ™tere a greutății, încă din tinereÈ›e sau la vârstă mijlocie. În mod ciudat, obezitatea după vârsta de 70 de ani nu sporeÈ™te riscul de Alzheimer, dar asta nu înseamnă că putem neglija exerciÈ›iul fizic, cel mai bun mod de stimulare a funcÈ›iei cognitive È™i de întârziere a apariÈ›iei bolii Alzheimer la orice vârstă.

 

16. Asigurati-vă un bun somn de noapte

Lipsa de somn este toxică pentru celulele creierului. Somnul are surprinzătoare puteri de protejare a creierului contra pierderilor de memorie È›i bolii Alzheimer. Este un mijloc minunat de manipulare a nivelurilor temutei toxine cerebrale peptide beta-amiloidă, primul agent instigator al bolii Alzheimer, care conform cercetărilor conduce la accelerarea riscului apariÈ›iei bolii. Cercetările au arătat, de asemenea, că un somn în medie de 5 ore sau mai puÈ›in în timpul nopÈ›ii este corelat cu o mare creÈ™tere a grăsimii visceral abdominal, care poate conduce la diabet È™i obezitate È™i în final la Alzheimer. RecurgeÈ›i la perioade scurte de somn (aÈ›ipiri) È™i la tratamente în caz de insomnii.

 

17. Asigurati-vă un larg cerc social Studiind creierul unei femei de 90 de ani care este foarte social care a decedat din caza bolii Alzheimer, cercetătări din Chicago au descoperit că o largă reÈ›ea de socializare i-au asigurat o mare ”rezervă cognitivă” care a permis creierului ei să nu-È™i dea seama că suferă de Alzheimer. De ce se întâmplă aÈ™a este un mister, dar interacÈ›iunea cu prietenii È™i cu familia pare să crească eficienÈ›a creierului. El îÈ™i formează rute de comunicare alternative, care È™untează conexiunile deteriorate de boala Alzheimer. Deci întâlniÈ›i-vă adesea cu familia È™i prietenii È™i extindeÈ›i-vă reÈ›eaua social. Cu cât este mai puternică rezerva creierului, pe care o construiÈ›i în decursul vieÈ›ii, cu atât este mai probabil ca să restrângeÈ›i simptomele bolii Alzheimer.

 

18. Rezolvati stresul Când sunteÈ›i stresat, corpul eliberează hormoni denumiÈ›i corticosteroizi, care vă salvează în caz de criză. Dar reacÈ›iile unui stress persistent declanÈ™ate de evenimente zilnice – cum ar fi frustrarea locului de muncă, problemele de traffic sau cele finaciare – pot fi periculoase. În timp acest stres poate distruge celulele creierului È™i suprima creÈ™terea unora noi, astfel încât volumul creierului se restrânge. Evenimente traumatizante bruÈ™te – moartea cuiva drag sau un eveniment de schimbare majoră a stilului de viaÈ›a cum ar fi pensionarea – pot conduce la un sever stress psihologic care precede demenÈ›a. ReÈ›ineÈ›i faptul că stresul cronic poate spori vulnerabilitatea persoanelor vârstnice în ceea ce priveÈ™te deteriorarea memoriei È™i demenÈ›a. CăutaÈ›i sfaturi profesioniste. Antidepresivele, sfaturile, tehnicile de relaxare È™i alte forme de terapie pot limita pierderea de memorie cauzată de stress, în cazul încare se iau măsuri din timp.

 

19. Atentie la dantură Gingii deteriorate pot să vă otrăvească creierul. Persoanele cu boli de dantură È™i gingii tind să prezinte rezultate scăzute la teste de memorie È™i cognitive, conform cercetătorilor din USA din domeniul stomatologiei, care au descoperit că infecÈ›ia responsabilă de bolile gingivale eliberează produse colaterale ce migrază spre zonele din creier implicate în pierderea de memorie. În consecință, perierea danturii, folosirea firelor dentare È™i prevenirea bolilor gingivale pot ajuta la menÈ›inerea sănătății gingiilor È™i a dinÈ›ilor, dar È™i a acuității memoriei. Un alt studio a arătat că persoanele în vârstă cu cele mai severe gingivite (inflamării ale gingiilor) prezentau de 2-3 ori mai multe semne de deteriorare a memoriei È™i cunoaÈ™terii, decât cei cu forme discrete ale gingivitei.

 

20. Asigurati-vă suficientă vitamină B12 Pe măsură ce înaintaÈ›i în vârstă nivelul sanguin al vitaminei B12 scade È™i È™ansa de suferi de Alzheimer creÈ™te. Abilitatea dvs. de a absorbi această vitamina din alimente scade cam la vârsta mijlocie, când se decide stadiul de deteriorare ulterioară a creierului. Cercetărtori de la Oxford University au descoperit ca un creier care funcÈ›ionează cu un conÈ›inut de vitamină B12 redus, de fapt îÈ™i reduce volumul, iar o deficiență a acesteia poate duce la atrofierea creierului prin fragmentarea mielinei, scutul de protecÈ›ie cu conÈ›inut gras din jurul neuronilor. Se poate ajunge È™i la declanÈ™area de inflamaÈ›ii, un alt factor de distrugere a celulelor creierului. După vârsta de 40 de ani trebuie să se administreze zilnic 500-1000 milicentigrame de vitamin B12. Dacă la dvs. sau la un membru în vârstă al familiei apare o inexplicabilă scădere a memoriei, oboseală sau semen de demență, trebuie neaparat să se verifice de către doctorul dvs. a posibilei deficienÈ›e a vitaminei B12. Evitati si refuzati plombarea dintilor cu combinatii ce contin mercur.

 

21. Otet la orice Există largi evidenÈ›e că oÈ›etul scade factorii de risc ce pot conduce la scăderea memoriei, respective glicemia mare, rezistenÈ›a la insulina, diabetul È™i pre-diabetul È™i creÈ™terea în greutate. Cercetători din Phoenix (Arizona) au observant în cadrul studiilor pe oameni È™i animale că elementele acide potenÈ›ează efectele de acădere a glicemiei. Studiile au arătat, de asemenea, că ele pot È›ine în frâu apetitul È™i consumul de alimente, prevenind astfel creÈ™terea în greutate È™i obezitatea, acestea fiind associate cu diabetul, demenÈ›a accelerată È™i pierderea memoriei. ApelaÈ›i la oÈ›et, adăugaÈ›i-l la salate, consumaÈ›i-l cu lingura, chiar adăugaÈ›i-l la un pahar de apă de băut. Orice tip de oÈ›et este bine-venit.

 

22. Verificati-vă ochii Dacă vă păstraÈ›i o vedere bună sau excelentă pe măsură ce înaintaÈ›i în vârstă È™ansele dvs. de a suferi de demență scade cu un surprinzător procentaj de 63%. Iar dacă vederea este slabă, simpla vizitare a unui optician pentru un test È™i un posibil tratament, cel puÈ›in o dată pe an, reduce în aceeaÈ™i măsură È™ansele dvs. de a suferi de demență. Nu este însă clar cum problemele de vedere stimulează apariÈ›ia demenÈ›ei, dar o vedere afectată fac e dificilă participarea la activități mentale È™i fizice cum ar fi cititul È™i activități practice, precum È™i activitățile sociale, toate acestea fiind appreciate ca încetinind declinul cognitive. ReÈ›ineÈ›i că ochii dvs. reflectă modul în care funcÈ›ionează creierul dvs., mai ales pe măsură ce înaintezi în vârstă. Nu neglijaÈ›i vederea slabă, întrucât în majoritatea cazurilor ea poate fi corectată.

 

23. Consumati curry Pudra de curry conÈ›ine condimentul galben-portocaliu numit turmeric (È™ofran de India) bogat în curcumină, despre care se È™tie că stopează deteriorarea memoriei. Un studiu a arătat că bătrânii indieni care consumau chiar È™i mici cantități de curry, obÈ›ineau rezultate mai bune la testele cognitive. Curcumina acÈ›ionează în primul rând prin blocarea acumulări plăgilor amiloide (depozite identificate în creierul suferinzilor) care induc boala Alzheimer, apoi prin distrugerea plăgilor existente, încetinind astfel declinul cognitive. Este recomandat a se consuma curry de 2-3 ori pe săptămână, în special curry galben. Sau presăraÈ›i condimentul pe alimetele consumate.

 

24. Controlul glicemiei Dacă aveÈ›i diabet de tip 2 sunteÈ›i mai vulnerabil la Alzheimer. Studiile arată că riscul de Alzheimer este de 2-3 ori mai mare, iar cu cât diabetul se instalează mai curând, cu atât este mai mare È™ansa de a suferi de demență. Unii experÈ›i denumesc boala Alzheimer ”diabetul creierului”. Cele două afecÈ›iuni au cause similare – obezitatea, hipertensiunea, cholesterol ridicat, dietă bogată în grăsimi È™i zaharuri, activitate fizică scăzută, precum È™i glicemie ridicată. Pe scurt, diabetul poate produce creierului o dublă nenorocire, distrugând neuronii È™i favorizînd inflamările. FaceÈ›i tot posibilul de a È›ine glicemia la valori scăzute È™i adoptaÈ›i o dietă cu conÈ›inut scăzut de grăsimi saturate, alături de exerciÈ›ii fizice regulate.

 

25. BeÈ›i mai mult ceai (negru si verde) EvidenÈ›ele sugerează că ceaiul stopează pierderea cognitivă ce precede boala Alzheimer È™i că cu cât beÈ›i mai mult ceai, cu atât memoria dvs. este mai ascuÈ›ită. Secretul ceaiului nu mai este un mister. Frunzele au un bogat conÈ›inut de compuÈ™i capabili să penetreze bariera sânge-creier È™i acolo să blocheze deteriorarea neuronilor. Un antioxidant deosebit din ceaiul verde poate bloca toxicitatea beta-amiloidei, care omoară celulele creierului. FaceÈ›i-vă un obicei din a bea ceai negru È™i ceai verde. Nu adăugaÈ›i lapte, întrucât reduce cu 25% activitatea antioxidantă a ceaiului.