26 iunie Ziua Drapelului Naţional

Ziua Drapelului NaÅ£ional a fost proclamată prin Legea nr. 96/1998 ÅŸi se sărbătoreÅŸte în fiecare an la data de 26 iunie. ConstituÅ£ia României din 1991 prevede că drapelul tricolor este un simbol naÅ£ional alături de stemă, sigiliu ÅŸi imn. Cel mai mare drapel al României, care a constituit un nou record mondial, a fost desfăşurat, la 27 mai 2013, pe aerodromul Clinceni. Drapelul, cântărind aproximativ 5.000 kg, a avut dimensiunile de 349,425 x 226,917 m, rezultând o suprafaţă declarată de 79.290,39 mp. La 3 iunie 2013, Comisia parlamentară de revizuire a ConstituÅ£iei a hotărât reintroducerea stemei ţării pe tricolor, în Legea fundamentală. Amendamentul propus de deputatul PSD Gheorghe Emacu a fost votat cu 13 voturi 'pentru' ÅŸi o abÅ£inere, fără o dezbatere prealabilă a membrilor Comisiei. Prin adoptarea acestui amendament, alineatul 1, din articolul 12, va fi reformulat astfel: 'Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării; culorile sunt aÅŸezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roÅŸu'. În forma actuală, ConstituÅ£ia stabileÅŸte că 'drapelul României este tricolor; culorile sunt aÅŸezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roÅŸu'. Comisia heraldică, numită în scopul realizării noii steme a României, a supus Parlamentului două variante finale care au fost, în cele din urmă, combinate. Rezultatul îl constituie design-ul actual, adoptat de cele două Camere ale Parlamentului, reunite în sesiunea din 10 septembrie 1992. Imaginile care compun stema evocă istoria României, prin emblemele reunite ale Ţării RomâneÅŸti, Moldovei, Transilvaniei ÅŸi Dobrogei. Stema va fi aplicată pe tricolor, în momentul în care noua ConstituÅ£ie a României va fi aprobată în urma unui referendum naÅ£ional. Drapelul NaÅ£ional – albastru, galben, roÅŸu – de la lance – a fost decretat, pentru prima oară, ca simbol naÅ£ional de Guvernul revoluÅ£ionar provizoriu din Å¢ara Românească la 14/26 iunie 1848, având deviza 'Dreptate – Frăţie' înscrisă pe el. El nu a suferit transformări majore de-a lungul istoriei. Doar distribuÅ£ia culorilor (în materie de proporÅ£ie ÅŸi poziÅ£ie) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după RevoluÅ£ia de la 1848 când, sub impactul spiritului revoluÅ£ionar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel naÅ£ional steagul standard cu trei culori. Documente sigilografice atestă faptul că în unele epoci istorice drapelul românesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu roÅŸul în partea superioară, galbenul în mijloc ÅŸi albastrul la bază. De asemenea, proporÅ£ia culorilor nu a fost aceeaÅŸi cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare). Cele trei culori pot fi identificate pe steaguri datând din vremea lui Mihai Viteazul ÅŸi chiar Åžtefan cel Mare. În contextul revoluÅ£ionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state naÅ£ionale, ÅŸi revoluÅ£ionarii români, aflaÅ£i la Paris la izbucnirea revoluÅ£iei, vor arbora drapelul albastru, galben, roÅŸu, cu albastru la hampa. AÅŸa va fi ÅŸi consfinÅ£it, ca drapel naÅ£ional, prin Decretul nr. 1 din 14/26 al guvernului provizoriu de la BucureÅŸti. Guvernul provizoriu întărea că 'Steagul naÅ£ional va avea trei culori – albastru, galben ÅŸi roÅŸu'. Deviza română, care va fi scrisă atât pe steaguri cât ÅŸi pe monumentele ÅŸi decretele publice, se va compune din aceste două cuvinte 'Dreptate, FraÅ£ie'. Drapelul naÅ£ional tricolor, roÅŸu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfinÅ£it a doua zi în cadrul marii adunări naÅ£ionale de pe Câmpul Filaretului numit de atunci înainte Câmpia Libertăţii. La 13 iulie 1848, prin decretul 252, guvernul revoluÅ£ionar a stabilit ca dispunerea culorilor tricolorului să fie de la lance astfel – albastru închis, galben deschis ÅŸi roÅŸu carmin. S-a dispus totodată confecÅ£ionarea de steaguri naÅ£ionale care să fie arborate în toate localităţile. Din păcate se mai păstrează doar foarte puÅ£ine, cum este piesa expusă la Muzeul NaÅ£ional de Istorie a României ÅŸi care a aparÅ£inut Gărzii orăşeneÅŸti din Slatina.