600 de oi transhumeaza intr-un proiect european
5 tari est-europene au pus la Brasov bazele proiectului european Transhumanta. Romania, Ucraina, Polonia, Slovacia si Republica Ceha vor fi strabatute de-a lungul arcului carpatic de o turma de 600 de oi, care va reface rutele transhumantelor pastorale. Specialistii recomanda pentru dezvoltarea Carpatilor modelul Muntilor Alpi, in jurul carora s-au creat centre economice puternice.
Sase sute de oi, 2 magari si 4 caini ciobanesti vor strabate 1400 de km de-a lungul arcului carpatic. Obiectivul actiunii este regenerarea traditiilor caracteristice fiecarei comunitati traditionale din Carpati cum ar fi: aprinderea focului in vatra din stana baciului, amestecarea oilor, rugaciunile ciobanilor, numaratul oilor sau chiar ravasitul.
Muntii Alpi reprezinta un exemplu pentru arcul Carpatic in felul cum s-au dezvoltat din punct de vedere socio-economic. Reprezentanta Fundatiei Transhumanta pastorala Polonia a spus la Brasov ca Alpii sunt un exemplu pentru aplicarea de bune practici in dezvoltarea economica in zonele muntoase si ca pe acest model autoritatile locale de la noi trebuie sa faca ceva pentru Carpati.
Primul segment strabatut va fi intre Romania si Ucraina; 300 de oi vor fi daruite locuitorilor ucrainieni din zona de munte la incheierea transhumantei. In a doua parte alte 300 de mioare vor fi transportate in apropierea granitei dintre Ucraina si Polonia si vor continua cea de-a doua parte a transhumantei dinspre Polonia, prin Slovacia apoi din nou prin Polonia si in cele din urma in Republica Ceha. In timpul celor aproape 100 de zile de calatorie, participanii isi vor impartasi din obiceiurile si traditiile lor culturale.
Oricine doreste poate intra pe site-ul www.transhumance.pl si isi poate cumpara virtual o oaie, iar la sfarsitul acestui drum proprietarul va primi clopotul care o va insoti. Aprobarile au fost deja obtinute inclusiv pasapoartele animalelor, asigurarile, vaccinarile necesare, licentele de trecere a frontierei. Organizatorii isi doresc ca transhumanta sa nu ramana doar in carti precum Baltagul, ci un obicei bine conservat si reprezentativ pentru Romania.
Vifor Rotar
