95 de ani de la unirea Bucovinei cu România

 

Decretul – lege prin care regele Ferdinand I a consfinÅ£it unirea Bucovinei cu România, apărut în Monitorul Oficial nr.217, din 19 decembrie 1918/1 ianuarie 1919 'Congresul general al Bucovinei', format din reprezentanÅ£ii aleÅŸi ai românilor ÅŸi ai naÅ£ionalităţilor din Bucovina, a hotărât, la 15/28 noiembrie 1918, în unanimitate 'unirea necondiÅ£ionată ÅŸi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la CeremuÅŸ, Colacin ÅŸi Nistru cu regatul României'. Acesta este al doilea mare moment din procesul de reîntregire naÅ£ională a statului unitar român. Un prim act se săvârÅŸise la 27 martie/9 aprilie 1918, când teritoriul cuprins între Prut, Nistru, Marea Neagră cunoscut sub numele de Basarabia, se unise, prin voinÅ£a Sfatului Ţării, cu România. În toamna anului 1918, superioritatea economico-militară a Antantei a devenit tot mai evidentă. DeÅŸi autorităţile de la Viena încercau cu disperare menÅ£inerea Imperiului Austro-Ungar, prin mai multe concesii acordate naÅ£ionalităţilor, cursul evenimentelor a dus spre un alt deznodământ. Evenimentele din Bucovina au avut o strânsă legătură cu evoluÅ£ia situaÅ£iei din imperiu ÅŸi cu acÅ£iunile românilor din Transilvania. În octombrie 1918, au avut loc, la Liov, lucrările Adunării NaÅ£ionale Constituante, convocate de Consiliul NaÅ£ional Ucrainean. Cu această ocazie, s-a pus problema 'independenÅ£ei' teritoriului austriac în cadrul Austro-Ungariei, urmând să înglobeze inclusiv Bucovina nord-vestică. ProclamaÅ£ia de la Liov a produs îngrijorare în rândul românilor din Bucovina. FruntaÅŸii miÅŸcării naÅ£ionale de aici – Iancu Flondor ÅŸi Sextil PuÅŸcariu – au luat iniÅ£iativa organizării unei adunări naÅ£ionale. Manifestarea a avut loc la 14/27 octombrie 1918, la CernăuÅ£i, ÅŸi s-a bucurat de participarea deputaÅ£ilor români din Parlamentul de la Viena ÅŸi a foÅŸtilor deputaÅ£i din ultima Dietă bucovineană. ParticipanÅ£ii au adoptat o MoÅ£iune, care aproba funcÅ£ionarea unei Adunări Constituante, ce hotăra 'unirea Bucovinei integrale cu celelalte ţări româneÅŸti într-un stat naÅ£ional independent' ÅŸi instituia un Consiliu NaÅ£ional. Acest Consiliu era alcătuit din 50 de membri ÅŸi avea misiunea de 'a conduce poporul român din Bucovina ÅŸi a-i apăra drepturile ÅŸi spre a stabili o legătură între toÅ£i românii'. MoÅ£iunea citită de Iancu Flondor a fost acceptată în unanimitate. Consiliul NaÅ£ional a instituit Consiliul Secretarilor de Stat, compus din 14 membri ÅŸi un Comitet Executiv, prezidat de Iancu Flondor ÅŸi în componenÅ£a căruia mai intrau Dionisie Bejan, Doru Popovici, Sextil PuÅŸcariu, Vasile Bodnărescu, Radu Sbierea ÅŸi L. Tomoioagă. Deciziile Adunării au fost prezentate guvernatorului Ezdorf, căruia i s-a cerut să predea puterea administrativă noului guvern. IniÅ£iativa Adunării Constituante din Bucovina a avut o importanţă deosebită în desprinderea provinciei de Imperiul Austro-Ungar pe baza principiului autodeterminării naÅ£ionale. Clădirea Universităţii din CernăuÅ£i în 1938 Foto: AGERPRES ARHIVA / RADOR Acest organ reprezentativ pentru Bucovina a decis, în deplină unanimitate, 'unirea Bucovinei cu celelalte ţări româneÅŸti într-un singur stat naÅ£ional independent ÅŸi va purcede în acest scop în deplină solidaritate cu românii din Transilvania ÅŸi Ungaria'. Congresul a decis în unanimitate: 'Noi, Congresul general al Bucovinei, întrupând suprema putere a ţării ÅŸi fiind investit singur cu putere legiuitoare, în numele Suveranităţii NaÅ£ionale, Hotărâm Unirea necondiÅ£ionată ÅŸi pentru vecie a Bucovinei în vechile hotare până la CeremuÅŸ, Colacin ÅŸi Nistru, cu Regatul României'. În numele Consiliului NaÅ£ional Polonez a vorbit Stanislas Kwiatowski care a spus: 'Noi recunoaÅŸtem, în întregime, drepturile imprescriptibile ale poporului român asupra teritoriilor de la sud de Nistru în general, ÅŸi în special asupra Bucovinei'. În numele Consiliului NaÅ£ional German, delegatul Alois Lebouton a declarat: 'Consiliul NaÅ£ional German, în numele germanilor din Bucovina, se pronunţă pentru unirea Bucovinei cu Regatul României'. Cetatea Hotinului, cel mai important edificiu din sistemul defensiv al Moldovei medievele, face parte din ÅŸirul de cetăţi, care au stat ca niÅŸte pietre de hotar la malul Nistrului Foto: AGERPRES ARHIVA / PAUL BUCIUTA Actul istoric săvârÅŸit la CernăuÅ£i repara, după spusele lui Constantin KiriÅ£escu, 'nelegiuirea de la 1775. Coroana lui Åžtefan cel Mare, pătată de sângele de mucenic al lui Grigore Vodă Ghica se aÅŸază strălucitoare pe fruntea lui Ferdinand I, rege al tuturor românilor'. Unirea Bucovinei cu patria-mamă a fost urmată ÅŸi încununată de actul istoric de la 1 decembrie 1918, când avea loc Marea Adunarea NaÅ£ională de la Alba Iulia care decidea Unirea Transilvaniei, Banatului, CriÅŸanei ÅŸi MaramureÅŸului cu România. AGERPRES