Fermierii brașoveni denunță birocrația si diverse ilegalități
Discutiile s-au aprins cand a venit vorba despre ovine si anumite boli ale acestora. Fermierii acuza ca un crescator din judetul Hunedoara este protejat de autoritati si vinde berbeci de prasila la un pret de 10 ori mai mic, desi animalele sufera de o boala care se transmite.
Directia Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor Brasov a organizat marti o intalnire cu fermierii la sediul institutiei. Chiar daca scopul a fost informarea crescatorilor de animale legata de prevenirea raspandirii anumitor boli si de demersurile necesare pentru sacrificarea si exportul animalelor, discutiile au mers spre subiecte mult mai fierbinti.
Veterinarii DSVSA i-au informat pe fermieri despre documentele necesare atunci cand vor sa exporte animale sau carne in afara Uniunii Europene, despre cum isi pot deschide centre de taiere sau de sacrificare.
Discutiile s-au aprins cand a venit vorba despre ovine si anumite boli ale acestora. Fermierii acuza ca un crescator din judetul Hunedoara este protejat de autoritati si vinde berbeci de prasila la un pret de 10 ori mai mic, desi animalele sufera de o boala care se transmite. Asa s-a ajuns ca o mare parte a ovinelor din Moldova sa fie bolnave, dupa ce fermierii de aici au folosit berbeci de la ferma din Hunedoara, mult mai ieftini decat cei din Brasov.
Petru Eugen Gontea, presedintele Asociatiei Crescatorilor de Ovine spune ca, de cativa ani de zile, testele de bruceloza la berbeci nu s-au mai facut. Crescatorii au cerut ca macar berbecii vanduti pe formula de minimis sa faca analizele de bruceloza, scrapia, rezistenta la scrapie, intrucat s-au depistat foarte multi berbeci vanduti pe minimis care au fost purtatori de bruceloza.
Nemultumiri chiar mai mari au aparut in momentul in care s-a trecut la discutarea problemelor pe care le intampina crescatorii de animale. Fermierii au acuzat ca daca au inceput o afacere cu un numar redus de animale nu primesc subventii decat pentru acel numar, chiar daca ajung sa creasca mult mai multe. Ca sa primeasca subventiile, fac firme pe numele copiilor. Cand vor insa sa acceseze fonduri europene, nu se poate pentru ca la aceeasi adresa functioneaza mai multe firme si exista suspiciunea ca si alte societati se vor folosi de bunurile achizitionate prin bani comunitari.
Deocamdata, nu s-a gasit o cale de iesire din acest cerc vicios. In plus, multi consultanti nu le explica foarte bine fermierilor conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca si acestia nu reusesc sa obtina fonduri europene.
Vifor Rotar
