Raport al Departamentului de Stat al SUA

Coruptia
Legile nu au fost implementate intotdeauna eficient, iar oficiali, inclusiv judecatori, s-au angajat uneori in practici corupte in deplina impunitate, se arata in sectiunea a patra a raportului, intitulata „Coruptia si lipsa de transparenta a Guvernului”.
„Imunitatea fata de urmarirea penala a unor actuali si fosti ministri, care au fost de asemenea membri ai Parlamentului, a blocat in unele cazuri anchetele”, subliniaza diplomatia americana.
Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a continuat sa ancheteze cazuri de coruptie implicand oficiali politici, din sistemul judiciar si administrativ intr-un ritm constant de-a lungul lui 2016, se arata in raport.
Pana la 31 octombrie, tribunalele au pronuntat 264 de condamnari definitive vizand 676 de inculpati in cazuri instrumentate de DNA. In aceeasi perioada a lui 2015, au fost pronuntate 239 de condamnari definitive vizand 785 de inculpati, potrivit diplomatiei americane.
Intre inculpatii condamnati se afla un ministru si un adjunct de ministru, cinci membri ai Parlamentului, 12 judecatori, patru procurori, zece primari, sase generali si un comandant din cadrul Ministerului Apararii Nationale, dar si 44 de politisti, precizeaza Departamentul de Stat.
Pana la aceeasi data, DNA a trimis in judecata 284 de cazuri privind 914 inculpati, dintre care 48 au fost inculpati in urma unor intelegeri cu procurorii. Intre ei se afla un fost presedinte al Camerei Deputatilor, 16 membri ai Parlamentului, un fost ministru, doi adjuncti de ministru, sapte judecatori, opt procurori, 18 primari si 47 de ofiteri de politie, potrivit raportului.
Tot pana in octombrie, procurori DNA au dispus confiscari in valoare de 292 de milioane de euro (321 de milioane de dolari), iar tribunalele au dispus confiscarea a 29,3 milioane de euro (32,2 milioane de dolari) in cadrul unor cazuri DNA.
Tribunalele au achitat 64 de inculpati pana la 1 septembrie, iar verdictele in cazuri de coruptie au fost adesea contradictorii, unele sentinte diferind mult in cazul acelorasi infractiuni.
Aplicarea procedurilor judiciare a intarziat in principal din cauza unor probleme procedurale si administrative, in special cu privire la confiscari, noteaza Departamentul.

Conflict de interese
Conflicte de interese, nerespectarea normelor de conduita etica si „necinstea generala” a functionarilor publici au ramas in continuare probleme in toate cele trei ramuri ale guvernarii, denunta Departamentul de Stat american.
„Coruptia era larg raspandita in achizitiile publice”, afirma diplomatia americana, care precizeaza ca presedintele Klaus Iohannis a promulgat o lege cu privire la un „mecanism software cuprinzator” impotriva unor eventuale conflicte de interese in licitatiile publice.
„Mita a fost un lucru obisnuit in sectorul public, in special in domeniul ingrijirilor de sanatate”, se subliniaza in raport, in care se adauga ca organisme guvernamentale aplica sanctiuni cu intarziere, iar corpurile de inspectie ale acestora au fost in general inactive.
Pana la 31 octombrie, DNA a trimis Parlamentului sase cereri in vederea aprobarii arestarii preventive a sase membri ai Legislativului. Acesta a aprobat trei cereri si a respins trei. DNA a cerut totodata legiutorului sa ridice imunitatea in cinci cazuri, in vederea anchetarii unor actuali si fosti membri ai Cabinetului, dar acesta a aprobat trei solicitari, a respins una, iar un membru al Parlamentului a demisionat pentru a renunta la imunitate.

Declararea averilor
Legea abiliteaza Agentia Nationala de Integritate (ANI) sa administreze si sa verifice declaratiile financiare ale tuturor oficialilor si sa monitorizeze eventuale conflicte de interese, se arata in raport, care adauga ca legea stipuleaza ca agentia poate identifica „discrepante semnificative” intre venitul unui oficial si bunurile pe care le detine, de la un prag de 45.000 de lei (11.000 de dolari) in sus, si permite confiscarea bunurilor nejustificate.
Mecanismul de confiscare a „bunurilor nejustificate” a fost „greoi”, apreciaza Departamentul de Stat.
Pana la 25 octombrie, ANI a identificat 23 de cazuri de „discrepante semnificative”, insumand 8,1 milioane de lei (peste 1,9 milioane dolari). Intre cei 23 de oficiali se afla un senator, un fost membru al Parlamentului, un primar, opt functionari publici de rang inalt, un fost procuror de rang inalt, un consilier local si cinci functionari publici in functii de executie, se precizeaza in raport.
Pana la aceeasi data, ANI a identificat 216 cazuri de incompatibilitati, 105 cazuri de conflicte de interese, 42 de cazuri de conflicte de interese de natura penala, iar 16 alte cazuri indica puternic infractiuni penale sau de coruptie.

Accesul la informatii
Reprezentanti ai unor institutii media, precum Press One, EurActiv si Timpolis, s-au plans ca Guvernul a refuzat sa le ofere informatii publice pe care le-au cerut despre misiunea, programele, angajatii si cheltuielile Academiei Nationale pentru Stiintele Securitatii, noteaza diplomatia americana.
Aceste publicatii au acuzat ca Academia este o institutie-fantoma, finantata cu fonduri publice, prin care se platesc salarii unor politicieni si oficiali de rang inalt cu legaturi in sectoarele securitatii si aplicarii legii.
Guvernul nu a respectat, adesea, legea care cere transparenta in luarea deciziilor, critica Washingtonul.
Departamentul pentru servicii online si design din cadrul biroului premierului este insarcinat cu coordonarea si implementarea planului de actiune Parteneriatul in vederea deschiderii Guvernului, in coordonare cu ONG-uri. Parteneriatul a inregistrat un oarecare succes in sporirea volumului de date deschise si in invasarea cetatenilor sa foloseasca aceste date, se arata in raport, in care care mentioneaza totodata ca Guvernul a adoptat in august un plan de actiune in acest domeniu pentru perioada 2016-2018.
„In pofida faptului ca serviciile de informatii au transferat majoritatea dosarelor Securitatii din perioada comunista Colegiului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, puterile colegiului au ramas limitate, deoarece legea nu-i permite sa emita verdicte cu caracter constrangator cu privire la dosare ale colaboratorilor Securitatii”, mai deplange Departamentul de Stat.

Politizarea excesiva a mass-media
Influentarea politicii editoriale in presa privata din Romania, probleme la Radioul public, hartuirea si amenintarea unor jurnalisti se numara printre criticile aduse in Raportul anual privind drepturile omului realizat de Departamentul american de Stat. Cazul Sky News si acuzatiile ziaristilor britanici referitoare la traficul de arme din Romania, dovedit fals, este si el inclus in monitorizare.
Potrivit Raportului Departamentului de Stat al SUA pentru 2016, organizatii independente precum Reporteri fara Frontiere au remarcat politizarea excesiva a mass-media, mecanisme corupte de finantare, politici editoriale subordonate intereselor patronale si influente dinspre serviciile de informatii.
In timp ce presa independenta exprima o varietate de puncte de vedere fara restrictii, politicieni si persoane apropiate acestora sau grupuri politice detineau sau controlau indirect numeroase surse de informare la nivel national sau local. Stirile si tonul editorial pe care acestea le promoveaza arata, de regula, punctele de vedere ale celor care le controleaza. Au existat acuzatii cu privire la faptul ca acesti patroni au ingropat subiecte de presa care aveau legatura cu interesele lor sau i-au amenintat pe autori sa nu publice astfel de articole, se arata in Raportul anual al Departamentului de Stat american.

Au existat si incercari de a suprima independenta editoriala a publicatiilor tiparite. In aprilie 2016, aminteste sursa citata, o instanta din Caras-Severin a decis ca jurnalistii Oana Bejenariu si Alexandra Jurca de la Express de Banat trebuie sa plateasca despagubiri de 15.000 de lei pentru ca au scris un articol critic la adresa conducerii agentiei locale de ocupare a fortei de munca, motivul fiind ca respectivul text a daunat imaginii publice a institutiei.

Radio Romania face si obiectul unor acuzatii de cenzura.
De asemenea, au fost semnalate probleme la Radioul public, unde cativa reporteri au acuzat managementul statiei ca a acceptat numai opinii contra unui amendament legislativ care ii viza chiar pe sefii din mass-media publice. Consiliul National al Audiovizualului a stabilit ca postul de radio nu a fost echilibrat in prezentarea acestui subiect. Jurnalistii au fost audiati de o comisie de disciplina, care i-a gasit nevinovati. ONG-urile din domeniul presei au constatat ca astfel de cazuri in presa publica s-au inmultit.
In noiembrie, Radio Romania Actualitati a intrerupt transmisia live a unei dezbateri intre reprezentanti ai societatii civile, presei si presedinte pe tema serviciilor media publice, dupa ce in discutie a fost abordata si situatia postului public de radio.

Politicienii si cetatenii ce au insultat sau au hartuit jurnalisti.
In raport se arata ca jurnalista Emilia Sercan, lector la Facultatea de Jurnalism a Universitatii din Bucuresti, a fost amenintata de mai multe ori pentru ca a expus cazuri de plagiat ale unor inalti oficiali, printre care fostul prim-ministru Victor Ponta, fostul ministru de Interne Petre Toba, fostul vicepremier Gabriel Oprea.
Securitatea nationala este un alt subiect abordat de Departamentul de Stat. In august, aminteste sursa citata, patru ONG-uri au protestat dupa ce autoritatile au deschis un dosar penal impotriva unor jurnalisti de la Sky News, acuzati ca au publicat informatii false, care ar fi afectat siguranta nationala. Sky News a transmis un reportaj in care se sustinea ca se face trafic de arme in Romania, dinspre Ucraina, catre Occident si Orientul Mijlociu.
Conform acestor organizatii, respectivul articol nu ar fi putut afecta siguranta nationala si, luand ca exemplu argumentul autoritatilor, orice cetatean care critica Guvernul pe tema sigurantei nationale poate fi subiectul unei investigatii.
In schimb, Guvernul a continuat sa afirma ca reportajul, care s-a dovedit a fi fals, a avut intentia de a provoca o reactie a justitiei, care a deturnat atentia serviciilor de informatii si contraterorism si a afectat relatiile cu alte tari. Cazul nu este incheiat.
In octombrie, Curtea suprema a hotarat ca cei trei romani intervievati de Sky News sa fie eliberati din arestul preventiv.