Mizeria din societate poate avea un leac! Iată Motivarea Curtii Constitutionale care confirmă existența unui conflict juridic intre DNA si Guvern!
Motivarea Curtii Constitutionale la decizia existentei unui conflict juridic intre DNA si Guvern:
Ministerul Public nu doar ca si-a depasit atributiile prevazute de Constitutie si de lege, dar isi aroga atributii ce apartin puterii legislative
„In ceea ce priveste Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, conduita conforma Constitutiei transpare din cele statuate mai sus, si anume exercitarea competentelor stabilite de lege in conformitate cu prevederile constitutionale referitoare la separatia puterilor in stat si, deci, abtinerea de la orice actiune care ar avea ca efect subrogarea in atributiile altei autoritati publice. Prin urmare, Ministerul Public nu are competenta de a desfasura activitati de cercetare penala cu privire la legalitatea si oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor„, se arata in motivarea deciziei CCR.
Motivarea contine o serie de concluzii dure pentru DNA: „Asadar nu este de acceptat ca autoritatea legiuitoare primara sau delegata (parlamentari sau ministri) sa intre sub incidenta legii penale prin insusi faptul adoptarii sau participarii la actul decizional al adoptarii actului normativ, aceasta indeplinindu-si o atributie constitutionala. In virtutea imunitatii care insoteste actul decizional de legiferare, care, asa cum Curtea a retinut in prealabil, este aplicabila mutatis mutandis si membrilor Guvernului, niciun parlamentar sau ministru nu poate fi tras la raspundere pentru opiniile politice sau actiunile exercitate in vederea elaborarii ori adoptarii unui act normativ cu putere de lege.
A admite contrariul inseamna a lasa, indirect, posibilitatea intruziunii in procesul legislativ a unei alte puteri, cu consecinta directa a incalcarii separatiei puterilor in stat”.„Intrucat, doar prin ea insasi, adoptarea actelor normative nu poate constitui elementul material al unor infractiuni, Curtea constata ca faptele reclamate prin denuntul care a stat la baza intocmirii Dosarului nr.46/P/2017, inregistrat pe rolul Sectiei de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, nu pot intra sub incidenta legii penale, indiferent de incadrarea juridica data”, se arata in motivarea CCR.
„Pentru aceste considerente, avand in vedere ca prin Ordonanta din 1 februarie 2017 a Directiei Nationale Anticoruptie se retine ca ‘nu exista vreunul dintre cazurile care impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale’ si, in consecinta, se dispune inceperea urmaririi penale si se efectueaza acte de urmarire penala cu privire la savarsirea infractiunilor mentionate in denunt, apare cu evidenta faptul ca Ministerul Public, ca parte a autoritatii judecatoresti, s-a considerat competent sa verifice oportunitatea, respectarea procedurii legislative si, implicit, legalitatea adoptarii ordonantei de urgenta a Guvernului.
O astfel de conduita echivaleaza cu o incalcare grava a principiului separatiei puterilor in stat, garantat de art.1 alin.(4) din Constitutie, deoarece Ministerul Public nu doar ca isi depaseste atributiile prevazute de Constitutie si de lege, dar isi aroga atributii ce apartin puterii legislative sau Curtii Constitutionale„, arata judecatorii.
„Curtea constata ca prin verificarea circumstantelor in care a fost adoptata Ordonanta 13 „Directia Nationala Anticoruptie si-a arogat competenta de a efectua o ancheta penala intr-un domeniu care excedeaza cadrului legal, ce poate conduce la un blocaj institutional din perspectiva dispozitiilor constitutionale ce consacra separatia si echilibrul puterilor in stat”, se arata in motivare.
In plus, arata Curtea, „nicio alta autoritate publica, apartinand altei puteri decat cea legislative, nu poate controla actul normativ al Guvernului din perspectiva oportunitatii actului de legiferare„.
Curtea acuza ca, „in conditiile in care inceperea urmaririi penale presupune activitati de cercetare si ancheta penala cu privire la modul in care Guvernul si-a indeplinit atributiile de legiuitor delegat, actiunea Ministerului Public inceteaza sa mai fie una legitima, devenind abuziva, intrucat depaseste competenta stabilita de cadrul legal in vigoare”.
„Mai mult, actiunea Ministerului Public creeaza o presiune asupra membrilor Guvernului care afecteaza buna functionare a acestei autoritati sub aspectul actului legiferarii, avand drept consecinta descurajarea/intimidarea legiuitorului delegat de a-si exercita atributiile constitutionale. (…)
Declansarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justitiei, ridicarea de acte, audierea unui numar mare de functionari publici, secretari de stat si ministri a determinat o stare de tensiune, de presiune psihica, chiar pe durata derularii unor proceduri de legiferare, creandu-se premisele unui blocaj in activitatea de legiferare„, potrivit sursei citate.(…)
„Curtea constata ca starea de fapt descrisa in actul de sesizare a organului judiciar si incadrata juridic in dispozitiile art.269 din Codul penal, art.13 din Legea nr.78/2000 si in cele ale art.8 alin.(1) lit.b) din Legea nr.115/1999 constituie cadrul procesual retinut si asumat de Ministerul Public – Directia Nationala Anticoruptie, care prin Ordonanta din 1 februarie 2017 a dispus inceperea urmarii penale in rem, cu privire la faptele reclamate. Toate argumentele expuse mai sus, impuneau insa organului judiciar solutia de clasare, in baza art.294 alin.(3) din Codul de procedura penala, fara a efectua acte de urmarire penala, ca urmare a incidentei art.16 alin.(1) din acelasi cod, intrucat toate faptele reclamate priveau in realitate aspecte legate de procedura de adoptare a unui act normativ, respectiv aspecte de oportunitate si legalitate care nu cad sub incidenta controlului organelor de cercetare penala, indiferent de incadrarea juridica stabilita de catre procuror. Intrucat, doar prin ea insasi, adoptarea actelor normative nu poate constitui elementul material al unor infractiuni, Curtea constata ca faptele reclamate prin denuntul care a stat la baza intocmirii Dosarului nr.46/P/2017, inregistrat pe rolul Sectiei de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, nu pot intra sub incidenta legii penale, indiferent de incadrarea juridica data.”
De notat ca judecatoarea Livia Stanciu a formulat o opinie separata, apreciind ca nu ar fi trebuit sa se constate existenta unui conflict juridic, „deoarece, fata de stadiul actual al anchetei penale, nu se poate stabili o imixtiune a Ministerului Public in exercitarea competentei Guvernului de initiere si adoptare a Ordonantei deurgenta a Guvernului nr.13/2017”.
Reactia Ministerului Public (Parchetul General) la motivarea Curtii Constitutionale
Decizia Curtii a fost cî se poate de clară, la paragraful 125, se arata ca „Ministerul Public nu are competenta de a desfasura activitati de cercetare penala cu privire la legalitatea si oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor”.
De aici nu se intelege foarte clar daca procurorii mai pot deschide sau nu anchete in cazul in care sunt sesizati sau au suspiciuni ca se comit infractiuni in procesul de elaborare si adoptare al unui act normativ. Formularea nu lasă dubii și inchide aceasta posibilitate. Aceasta imunitate largita acordata in procesul de legiferare rezulta si din alte formulari, de pilda cele din paragraful 112: „În virtutea imunității care însoțește actul decizional de legiferare, care, așa cum Curtea a reținut în prealabil, este aplicabilă mutatis mutandis și membrilor Guvernului, niciun parlamentar sau ministru nu poate fi tras la răspundere pentru opiniile politice sau acțiunile exercitate în vederea elaborării ori adoptării unui act normativ cu putere de lege.” Din formularea vaga se intelege ca vorbim despre orice tip de actiuni, chiar daca ele reprezinta infractiuni.
Ministerul Public a precizat ca analizeaza „atent” decizia Curtii Constitutionale privind existenta unui conflict juridic intre DNA si Guvern, a carei motivare a fost publicata vineri, precizand ca aceasta va fi respectata „intocmai” de procurori.
„Motivarea Deciziei Curtii Constitutionale este analizata atent de catre Ministerul Public, urmand ca decizia sa fie respectata intocmai de catre procurori”, potrivit unui mesaj publicat pe pagina de Facebook a Ministerului Public. 
La prima vedere, dupa Decizia CCR, protestele din Bucuresti si din mai multe orase ale tarii, declansate de promovarea OUG 13/2017, par a fi fost inutile. Fara a avea pretentia ca punctele noastre de vedere sunt infailibile consideram ca protestele au atras atentia asupra mizeriei din societatea noastra si ca nu mai avem voie sa mai lasam aceasta clasa politica de capul ei. Gestul CCR, relativ singular in raport cu alte momente din activitatea institutiei, reprezinta o schimbare, un nou inceput, o directie spre NORMALITATE, LEGALITATE si eliminarea ABUZULUI fata de cetateni sau institutii. Să ne readucem aminte ca in dreptul CCR stă o contraperformantă celebră, a anulat efectele unui referndum in care s-au pronuntat peste 7,5 milioane de romani.
Avertismentul din imagine, afisat de un protestatar la inceputul lunii februarie a.c. trebuie interpretat corect atat de clasa politica cat si de cei care sunt implicati in actul de justiție, oameni si institutii.
Iesirea in strada a sutelor de mii de români au impins judecatorii Curtii Constituționale sa nu mai repete grselile din trecut si să judece corect. Decizia CCR este inceputul unui drum lung cel al opririi dezordinii institutionale din țară.
