Acad. Ioan Aurel Pop a precizat că, spre deosebire de Departamentul Centenar, înființat de Guvernul României, Departamentul Trianon 100 are un buget aprobat, iar din acest Departament cu sediul la Budapesta “fac parte și cetățeni români”.
Excelentei sale Domnului Ambasador Dl Botond ZÁKONYI,
Domnului Presedinte U.D.M.R. Kelemen Hunor,
Cu regret trebuie sa constatam ca Excelenta Sa Dl. Victor Orban premierul Ungariei, s-a hotarat sa dezgroape iar securea razboiului contra Romaniei, incercand prin minciuni si diversiune
sa convinga lumea contemporana, in special natiunile aliate care au invins imperiul Austro-Ungar si Prusia in Primul Razboi Mondial, si care au participat ca tari garante la incheierea Tratatului de pace de la Trianon,invocând că prevederile acelui Tratat sunt nedrepte in ceea ce priveste Ungaria.
Va retinem atentia cu doua principii ce izvorasc din conceptul celor 15 capitole ale Tratatului :
– Primul principiu luat in consideratie la trasarea granitei a fost acela al unui raport unitar (egal cu 1) intre nr. etnicilor romani ce raman pe teritoriul Ungariei -adica 600.000 persoane – si nr. etnicilor maghiari ce raman pe teritoriul Romaniei – adica tot 600.000 de persoane.
Astazi se constată ca prin politica de deznationalizare practicată dealungul ultimelor trei secole, aplicata indeosebi asupra românilor,a adus comunitatea acestora din Ungaria la nivelul de 5.000-6.000 de persoane, față de cum a evoluat comunitatea maghiară din Romania ce a atins nivelul in prezent de cca. 1.900.000 persoane.
– Al II-lea principiu transpus in Tratat, prevede ca persoanele numite ”optanti” ce opteaza sa se transfere in cealaltă țara decât aceea de resedinta in care s-a aflat dupa trasarea granitelor, sa obtina juste despagubiri pentru imobilele (terenuri, constructii-altele decat cele de resedinta,cladiri de resedinta, afaceri,etc.). Nu au facut obiectul acestor despagubiri resursele naturale (zacaminte aurifere,feroase,neferoase,de gaze naturale,petrolifere,sare,padurile,latifundiilor grofilor, etc.) chiar daca acestea s-au aflat in exploatarea unor companii ale etnicilor maghiari.
Ca sa fim concreti trebuie sa reamintim ca cele 2 orase din fostul imperiu Austro-Ungar – Viena si Budapesta- s-au construit finantate integral cu aurul extras din minele din patrulaterul aurului Roşia Montană – Bucium, Baia de Arieş, Almaş – Stănija şi Brad – Săcărâmb care au livrat în decursul secolelor de exploatare sute de tone de aur şi argint.
Totodata va cerem sa intelegeti că România le-a plătit despăgubiri consistente ”optașilor”, a cumpărat practic pământul grofilor, la prețul pieței. Statul român a renunțat și la despăgubirile de război, pe care trebuia să le încaseze de la Ungaria. Țara vecină,Ungaria, urma să plătească despăgubiri grofilor, din aceste sume.
Optanţii unguri, prin exponentul lor, Guvernul Ungariei, instaurat după alungarea „Ciumei Roşii” a lui Bela Kun de către armata română la 4 – 19 august 1919, au făcut lobby şi presiuni bine concertate, ani de-a rândul, la toate forurile politice interne şi internaţionale, inclusiv în Liga Naţiunilor. Au cerut să li se aplice prin Reformă un regim preferenţial, în sensul să rămână suprafeţe mari neexpropriate cât şi cuantumul despăgubirilor la sume exorbitante pentru că ei au pierdut Transilvania şi li se cuvine un tratament privilegiat pe care l-au avut dintotdeauna.
De reţinut că în urma procesului „optanţilor unguri”, România a plătit în franci, aur şi coroane aur, echivalentul a 3,2 tone aur de 24 karate şi a dispus în plus ca despăgubirile de război datorate de Ungaria pentru România să fie vărsate la fondurile de despăgubiri pentru optanţii unguri.
Acest contencios a fost judiciar închis prin plata drepturilor de către România între anii 1927 – 1932.
Latifundiarii maghiari au fost despăgubiți pentru exproprieri, iar reforma agrară pentru Transilvania, Banat și Crișana (Legea din 28 iulie 1921), a dus la împroprietărirea fără discriminarea familiilor sărace, a orfanilor de război, veteranilor, răniților și nu numai.
Acest contencios a fost judiciar închis prin plata drepturilor de către România între anii 1927 – 1932. Astfel, ceea ce face Statul Român în zilele noastre, restituind încă o dată acele proprietăţi urmaşilor grofilor şi conţilor unguri este o imensă greşeală.În celelalte state foste socialiste, inclusiv Ungaria, nu s-a restituit nimic foştilor proprietari români.Originea greşelilor multiple, chiar cu complicităţi suspecte o găsim cu evidenţă la autorităţile administrative care „au pus în aplicare legislaţia de restituire” stufoasă şi interpretabilă.S-au dat titluri de proprietate şi hotărâri judecătoreşti de mii de hectare, de parcă ar fi fost beţe de chibrituri, fără responsabilitatea funcţiei şi fără maturitatea celor care au făcut-o, cu consecinţe negative ireparabile.
Putem exemplifica cu date şi documente ale vremii din care rezultă că Statul Român a plătit despăgubiri prin două Fonduri agrare de creanţe înfiinţate prin Protocoale internaţionale, fonduri înfiinţate în Franţa (Bâlle) şi Elveţia (Geneva). Documentele se găsesc în arhive, emană de la autorităţile de atunci, Ministerul Finanţelor, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, Banca Naţională şi hotărâri ale Comisiunilor reformelor agrare din judeţe, precum şi din hotărâri ale justiţiei române şi arhiva Tribunalului de mare instanţă de la Paris (în privinţa arbitrajului cu optanţii care a avut loc la Paris).Este necesar să se acţioneze cu rapiditate şi decisiv pentru dezvăluirea acestor documente, cercetarea arhivelor în special din străinătate, de a fi recunoscute încă odată efectele împroprietăririlor în urma Reformelor agrare din anul 1921 şi celei din 1945, aşezarea Statului Român în drepturile sale.Altminteri ne întoarcem, cel puţin în Transilvania, la fizionomia proprietăţii din secolul XIX – lea, ca şi cum în ultimele două secole nu s-ar fi întâmplat nimic.
Noi înțelegem ca Ungaria nu are resurse naturale pentru sustenabilitate, si crede că dacă actionează zgomotos prin revendicarile inacceptabile si inadmisibile atat la adresa Uniunii Europene , a Romaniei,Ucrainei,Serbiei si Slovaciei , va obtine gratis ceea ce nu ii apartine si la care nici nu are dreptul sa viseze.
Daca doamne ferește gandeste că poate sa le obtina prin forta, avand în vedere că deja U.E. prin criticile foarte dure la adresa D-lui Victor Orban formulate fără echivoc de Dl. Guy Verhofstadt si de seful Comisiei Europene, Dl. Frans Timmermans,precum și faptul ca Dl. Vladimir Putin -Presedintele Rusiei nu i-a dat satisfactie si nici sustinere a alegațíilor sale, este posibil și necesar să credem și să cerem ca Ungaria sa fie pusa în carantină o perioada de timp.
Rugam Excelenta Voastra Dle. Ambasador, să facilitați moderarea limbajului și acțiunile razboinice ale Premierului Ungariei. In ceea ce privește România vă rugăm să constatati că nu a avut si nu are nici un fel de datorie față de Ungaria. Ințelegem că aveti nevoie de resurse mateiale și umane ca să rezistați provocărilor contemporane,dar pentru obținerea lor trebuie ca Ungaria sa platească, trecând vremurile cănd se puteau obține prin jaf si sclavie.
Cu deosebită stimă și respect,
Marcel Badea
Ce spune Sorin e o f. mare prostie.
Cum sa incepi un conflict militar,cand esti ALIAT cu Ungaria
si membru dedicat NATO?
Sunt multe lucruri de facut in Ro.
De exemplu,interzicerea manifestarii iredentiste de la Tusnad
unde Orban isi face anual sedinta de Guvern !!!
FRATI ROMANI , sunteti de acord sa initiem un referemdum online cu urmatoarea intrebare ; ” Romani, sunteti de acord ca armata noastra sa porneasca un razboi impotriva Ungariei pentru a ne recupera teritoriile noastre mostenite de la stramosii nostrii Daci si pentru ca acest popor sovin sa ne dea socoteala cum au ajuNs hunii sa-si faca tara pe continentul european ?
Armata Română a mai cucerit de doua ori Budapesta, probabil ca li s-a făcut dor și mai vor o data…..!