Raport BNR asupra stabilității financiare pe anul 2017 – harta riscurilor financiare!

Riscurile interne se referă la apariția unor dezechilibre macroeconomice, al doilea risc se referă la menținerea unei evoluții modeste a creditării și în fine, un risc în creștere este cel al evoluției prețurilor pe piață imobiliară. Trebuie remarcat că în comparație cu anul trecut riscul privind cadrul incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar a scăzut.

Oficialii BNR explică această evoluție prin faptul că Parlamentul a introdus o serie de limite pentru aplicarea legii darii în plată și, de asemenea, Curtea Constituțională a redus acest risc prin precizările făcute referitoare la legea darii în plată și prin declararea neconstituționalității legii privind conversia creditelor în franci elvețieni la cursul istoric, arată chiar guvernatorul Mugur Isărescu.

Să ne întoarcem însă la riscurile interne care planează asupra stabilității financiare. Raportul BNR constată și el că deficitul bugetar este în creștere și că va rămâne, dacă va rămâne!, în următorii ani, la limită de 3% din produsul intern brut.

De asemenea, nu trebuie omis faptul că instituțiile financiare internaționale, plus Comisia Europeană, sunt neîncrezătoare în menținerea deficitului bugetar în marjă de 3% din PIB.

În al doilea rând, este riscul continuării unei evoluții modeste a creditării. Cifrele o arată. Pe de o parte, creditarea companiilor este în scădere. Pe de altă parte, analiză creditorilor este surprinzătoare. Pentru populație, creditarea bancară este aproape la nivelul celei făcută prin instituțiile financiare nebancare. În ceea ce privește companiile, creditarea bancară este aproape egală cu cea de la instituțiile financiare nerezidente, adică de la firmele-mamă, și de la instituțiile financiare nebancare. Ceea ce ne spune că firmele și populația apelează într-o proporție limitată la sistemul bancar pentru a obține împrumuturi.

În același timp, rată creditelor neperformante a scăzut, dar disciplină financiară a companiilor private s-a deteriorat, atât în relația cu furnizorii, cât și cu statul. Creditarea companiilor rămâne la un nivel modest, în pofida faptului că băncile au supralichiditate, raportul credite/depozite fiind de 75%, adică depozitele depășesc împrumuturile cu 25%.
Trebuie remarcat că această situație, depozite mai mari decât creditele, se regăsește și în economii prec

um Polonia, Ungaria sau Cehia, spre deosebire de media Uniunii Europene în care lucrurile stau exact invers.

În fine, singurul risc în creștere față de anul trecut este cel al prețurilor pe piață imobiliară. Creșterea medie a prețurilor a fost de 7% în ultimul an, creștere care depășește pragul de atenție de 6% stabilit de metodologia Comisiei Europene, afirmă Liviu Voinea, viceguvernator al BNR.
Cu alte cuvinte, există riscul supraîncălzirii pieței imobiliare.

La final, câteva date privind convergență cu Uniunea Europeană. Din anul 2007 până în 2015, România a crescut la capitolul produsul intern brut pe cap de locuitor până aproape de 55% din media Uniunii Europene. Și celelalte țări din regiune au cunoscut creșteri, cele mai importante fiind ale Poloniei și Ungariei care se situează, ambele, aproape de pragul de 70% din media europeană. Cu specificarea că în cazul Ungariei tendința este de stagnare, dacă nu chiar de scădere.
În ceea ce privește evoluția din unele state din zonă euro, se remarcă faptul că state ca Italia, Spania sau Cipru au cunoscut scăderi ale indicatorului produs intern brut pe cap de locuitor. Dar cea mai mare scădere la acest capitol a avut-o Grecia care coboară de la aproape 100% în anul 2004, la sub 70% în anul 2015. Efectele crizei s-au văzut.
Așadar, riscurile pot rămâne doar riscuri, fără a se manifesta. Dar, economia și administrația este bine să fie informate.