Eroi ai neamului sterși din istorie!
Se vorbește mult: Cine este Radu Gyr?

Când spunem Radu Gyr, inevitabil vorbim despre un om legendar şi reprezentativ al acestor vremuri, un mare poet care a încrustat în trupul său şi a cîntat în poezia sa toată pătimirea unei generaţii, un munte de suferinţă, de demnitate şi de disperare. El a cântat  toată jalea dar şi marea credinţă a neamului românesc. Poezia lui este o frescă a acestei epoci. L-au prigonit din pricina ei, au vrut să-l nimicească. Şi-a trăit viaţa mai mult prin temniţe, cînd sub burghezi, cînd sub fascişti, cînd sub comunişti. Radu Gyr a fost fiul cunoscutului actor craiovean Ștefan (Coco) Dumitrescu și s-a născut pe data de 2 martie 1905, la Brașov, cu numele Radu Demetrescu-Gyr. Mama sa se numea Eugenia Gherghel și își avea originea după tată în Botoșani şi a căpătat de la părinți o frumoasă cultură clasică germană, dar și o solidă cultură și educație muzicală, mama fiind pianist.
Radu Gyr și-a publicat prima poezie, ,,În munţi” la vîrsta de 14 ani, în revista liceului ,,Carol I“ din Craiova unde era elev. După ce devine student la Facultatea de Litere și Filozofie din București își face și debutul literar cu volumul ,,Liniști de schiuri“, în anul 1924, cu o puternică amprentă elegiacă.
În anii 1926, 1927, 1928, și 1939 a fost laureat al Societății Scriitorilor Români, al Institutului pentru Literatură și al Academiei Române. Reușește să își ia doctoratul în litere și va ocupa postul de conferențiar al Facultății de Litere și Filozofie din București. În acest timp colaborează cu o serie de reviste şi ziare unde publică articole, studii literare și poezii.
Radu Gyr intră în Mişcarea Legionară la începutul anilor 1930, urmînd să devină unul din liderii de imagine ai acesteia. Ajunge şeful regiunii Oltenia şi este înaintat de Corneliu Codreanu la rangul de director al teatrelor.
În timpul dictaturii carliste a fost întemniţat, în 1938, fără proces şi fără condamnare, în lagărul de la Tismana şi apoi la Miercurea Ciuc. Îl condamnă generalul Antonescu şi este aruncat în lagărul de la Tg-Jiu. După ,,rebeliunea“ din ianuarie 1941 este condamnat la 12 ani închisoare corecțională pentru delictul de incitare ,,la rebeliune“.
Eliberat de Antonescu la 7 august 1941, după un an, este trimis spre ,,reabilitare“ în batalioanele de la Sărata, ce luptau în prima linie a frontului, de fapt batalioanele de exterminare a legionarilor. Grav rănit se întoarce acasă printre puținii supraviețuitori…
Este arestat la 4 iunie 1945 şi judecat de acuzatorii publici în cadrul procesului ziariştilor naţionalişti alături de Pamfil Şeicaru, Nichifor Crainic sau Romulus Dianu, la 12 ani muncă silnică pentru delictul de ,,crimă de dezastrul ţării”.
Trece prin temniţele de a Aiud, Jilava, Văcăreşti, Râmnicu Sărat şi Braşov. Cu lanţuri la mâini şi la picioare a fost ţinut aproape un an de zile la Jilava, în aşteptarea executării pedepsei cu moartea. Este eliberat în 6 iulie 1956 la intervenția către Gheorghiu Dej a președintelui Indiei, la care intervenise Mircea Eliade în exil.
După numai doi ani, 18 iunie 1958 este din nou arestat și condamnat la moarte pentru poezia ,,Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!“ (titlul inițial: Manifest), considerată de regim un veritabil mijloc de instigare la luptă a maselor împotriva regimului bolșevic. Deşi în 1959 pedeapsa i se comută la 25 ani muncă silnică. Poetul va executa 16 ani de temniță comunistă la Aiud şi Văcăreşti şi este eliberat la 25 mai 1963.
Bolnav grav, cu un prolaps rectal cangrenat, cu hepatită, infiltrat pulmonar TBC, hemofilic, i s-a refuzat orice ajutor medical.
Slăbise îngrozitor, iar pielea-i atîrna pe oase solzoasă şi tare asemenea unei piei de şarpe. Radu Gyr a luat calea spre cer în ziua de 29 aprilie 1975. A fost înmormîntat iniţial în Cimitirul Belu Catolic, apoi osemintele sale şi ale soţiei au fost deshumate şi au fost mutate în cimitirul Mănăstirii Petru Vodă.

Share on Facebook

Tweet

Follow us