CJ şi Primăria îşi dispută proprietatea asupra fortificaţiilor Braşovului
Până la soluţionarea situaţiei juridice incerte în care se află monumentele, ambele instituţii refuză să intervină în vreun fel pentru a face vreo reparaţie. În perioada 2005 - 2012, Consiliul Judeţean a investit din plin în fortificaţii, în bastioane şi turnuri, fără să îşi pună în vreun fel problema dacă este sau nu legal demersul
Până la soluţionarea situaţiei juridice incerte în care se află monumentele, ambele instituţii refuză să intervină în vreun fel pentru a face vreo reparaţie. În perioada 2005 – 2012, Consiliul Judeţean a investit din plin în fortificaţii, în bastioane şi turnuri, fără să îşi pună în vreun fel problema dacă este sau nu legal demersul.
În prezent, administraţia judeţeană atrage atenţia că aceste clădiri istorice aparţin de drept Primăriei Braşov, care are obligaţia legală de a avea grijă de ele. Municipalitatea nu îşi neagă statutul de proprietar asupra turnurilor, bastioanelor şi zidurilor cetăţii, dar semnalează că în documentele emise de Guvern în 2002 şi Consiliul Judeţean este deţinător al imobilelor
Problema a ieşit la iveală după ce consilierul judeţean Caroline Fernolend a cerut administraţiei judeţului să intervină pentru repararea şi redeschiderea mai multor obiective istorice din Braşov, printre care Bastionul Postăvarilor, Turnul Alb sau Turnul Negru.
Demersul ar fi dus la includerea Braşovului într-un traseu al meşteşugarilor în România, care să fie prezentat ca o atracţie turistică în 2018, Anul European al 
Patrimoniului Cultural. Consiliul Judeţean Braşov a pretins, însă, că nu are drept de administrare asupra imobilelor monument istoric care alcătuiesc sistemul de fortificaţii Cetatea Oraşului Braşov.
Cetatea fortificată a Braşovului, Bastionul Ţesătorilor, Bastionul Frânghierilor, Bastionul Postăvarilor, Bastionul Cojocarilor, Turnul Alb şi Turnul Negru au în acest moment doi proprietari. În Anexa 2 a HG 972/2002, ele aparţin municipiului Braşov şi ar trebui administrate de Primăria Braşov, în timp ce Anexa 1 a HG 972/2002 stabileşte că ar trebui gestionate de Consiliul Judeţean Braşov.
În schimb, în extrasele de Carte Funciară este intabulat ca proprietar oraşul. Situaţia juridică incertă a clădirilor istorice nu a împiedicat însă Consiliul Judeţean să facă din bani proprii, sau din finanţări europene, o serie de investiţii la o parte din fortificaţii. care sunt î prezent închise vizitării.
Consilierul judeţean Caroline Fernolend cere acum Primăriei Braşov să îşi exercite dreptul de proprietate asupra acestor fortificaţii şi să le preia de la Consiliul Judeţean. Pentru a face aceasta, ar trebui mai întâi ca CJ să îşi radieze din lista de proprietăţi publice aceste clădiri.
Vifor Rotar
Cand vrei sa faci praf ceva:
in loc de unul,pui doi stapani!
Si se vor certa pe …”malai”
CA ÎN FILMELE CU …..PROŞTI !1