După „atenţie cade tencuiala”, au apărut și copaci pe clădirea în care funcționează CJ, Curtea de Apel şi Prefectura
Situaţia a fost, de altfel, semnalată şi anii trecuţi. Subiectul a ajuns din nou în prim plan după ce, la sesizarea unui braşovean, un consilier judeţean de la Forumul Democrat al Germanilor a cerut reconsolidarea clădirii impânzite de afişe cu „atenţie cade tencuiala”
Situaţia a fost, de altfel, semnalată şi anii trecuţi. Subiectul a ajuns din nou în prim plan după ce, la sesizarea unui braşovean, un consilier judeţean de la Forumul Democrat al Germanilor a cerut reconsolidarea clădirii impanzite de afişe cu „atenţie cade tencuiala”.
Cine răspunde în cazul unui posibil accident cauza de căderea tencuielii de pe clădirea Consiliului Judeţean? Cine este proprietarul Clădirii şi cum ce formă de contract ăşi desfăşoară Consiliul Judeţean activitatea în clădirea de pe bulevardul Eroilor?
Sunt doar câteva din întrebările pe care le-a adresat consilierul judeţean WolfgangWittstock executivului. Interpelarea vine după ce un braşovean i-a transmis alesului judeţean un mesaj cu privire la starea imobilului în care îşi au birouri mare pare din angajaţii Consiliului.
Clădirea în care funcţionează Consiliul Judeţean este aceeaşi cu cea în care are sediul şi Instituţia Prefectului dar şi Curtea de Apel. Doar că cei de la consiliul judeţean sunt doar toleraţi în acest spaţiu.
Secretarul Consiliul Judeţean Mariana Dumbrăveanu a promis un răspuns scris la interpelare.
Imobilul din bulevardul Eroilor este una din clădirile emblematice ale municipiului. Ridicat la 1902 a fost iniţial Palat al Justiţiei şi după instaurarea regimului comunist sediul Judeţenei de Partid.
În faţa acestei clădiri s-au adunat braşovenii în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 alăturându-se Revoluţiei de la Timişoara şi Bucureşti.
După acest eveniment aici au mai functionat si CJPUN (prima instituție de putere post revoluționară), Statistica, reprezentantii unor ministere sau instituții judetene descentralizate.
Clădirea a fost obiectul unor revendicări si procese care au dat ca proprietar Ministerul Justiției. Finalul acestor povesti legate de patrimoniu ramas în „coadă de pește” duce se pare la aceste probleme deși legea este clara – proprietarul este cel care răspunde de to,t inclusiv de reparatii, intretinere sau eventuale accidente.
Indiferent de ce este scris în Cartea Funciară în dreptul proprietarului situația actuală nu mai poate continua, iar răspunsul secretarului Consiliul Judeţean Mariana Dumbrăveanu nu poate înlocui nepăsarea față de această clădire de patrimoniu. Vom urmări si acest subiect, un exemplu de cum nu trebuie făcută administratie si mai ales definitoriu pentru cum conlucrează instituțiile publice la Brașov.
Vifor Rotar & Vlad T.
