Dreptul/datoria de interventie anti-coruptie…”
In urmă cu 25 de ani, am publicat o carte intitulată „Drepturile omului – religie a sfârsitului de secol”. Porneam de la o idee simplă. Competitia dintre Vest si Est fusese câstigată nu de rachetele Pershing, nu de rachetele de croazieră americane amplasate in Europa, ci de niste mici „virusi”, introdusi in lumea comunistă, după reuniunea CSCE de la Helsinki, din 1975. Atunci, sovieticii acceptaseră principiul „cooperării” in domeniul drepturilor omului si in domeniul umanitar in schimbul consolidării granitelor post-belice. A fost utilizată apoi o armata de „invazie”, formată nu din militari ci din ONG-uri. Efectul a fost implozia sistemului comunist, modificarea sferelor de influentă si a pietelor de desfacere, crearea ordinii mondiale unipolare.
Scriam, in 1992, despre teoriile care justificau „dreptul de interventie umanitară” (evident din partea marilor puteri in tari de la periferia sistemului. Existaseră si precedente in China, Japonia…).
Vă amintiti celebra conferinta de presă a lui James Baker, secretarul de stat american, care, in 24 decembrie 1989, spunea că… SUA nu ar avea nicio obiectie dacă trupele sovietice ar intra in România (ulterior, afirmatia a fost retrasă).
S-a lansat si varianta „datoriei” de interventie umanitară. Sigur, in unele cazuri era necesară. Dar numai cu acordul Consiliului de securitate in cazuri de genocid, etc. Marile puteri voiau insa sa intervină… fară cenzura in zonele lor de influentă. Uneori pe baza unui acord reciproc, tacit sau expres formulat.
Ulterior, acestor teorii li s-a alăturat doctrina „dreptului de interventie democratică”. Oameni politici din zona marilor puteri au folosit această formulă nu in Pakistan, Egipt, Libia, impotriva unor sisteme totalitare, … ci pentru a „fezanda” noile regimuri”socialiste” din Europa Centrala si de Est in scopul realizării unui control, prin controlul elitelor.
In acest mecanism, ONG-urile si miliardele lui George Soros au inceput să joace un rol important.
In prezent, functionează o nouă teorie, cea a „datoriei de interventie anti-coruptie”, bazată in special pe „vânătoarea de vrajitoare” si care să aibă drept rezultat implozia societătii, lăsată fără elite politice.
In opinia mea, aceste atacuri subversive la adresa securitatii statului (In Romania, coordonate de la Bruxelles de Monica Macovei. n.r.) ar trebui să fie avute in vedere si de serviciile de informatii românesti. Nu oamenii politici din tară reprezintă principalul pericol in această perioadă!
In foto delegatii la reuniunea de la Helsinki din 1975
