Atentat la siguranţa naţională şi bomba cu ceas de care se tem guvernanţii!
Am primit din partea hunedoreanului Dumitru Velea, critic literar şi vechi colaborator al revistei noastre, comunicatul „Salvaţi Hunedoara”, care vesteşte pentru sfîrşitul acestei săptămîni, în Valea Jiului, un protest de amploare al minerilor nemulţumiţi de desfiinţarea altor locuri de muncă.
Pînă la urmă, minerii vor fi cei care vor da startul protestelor împotriva dictaturii capitaliste, pentru că trăim cu adevărat în plină dictatură.
Minerii au ajuns exemplare rare, pe cale de dispariţie. Nu-i urîţi pe mineri fără motiv! Minerii au fost aduşi pe cheltuiala statului în ’90 la Bucureşti prin derutare, intimidare şi ameninţare asupra viitorului lor. Ei, săracii, s-au dus acolo unde au fost trimişi, organizaţi logistic de cei care ar trebui să poarte cătuşe acum. Nu minerii au fost cei care au produs actele de violenţă, ci diversionişti costumaţi în mineri.
În acel iunie ’90, pe străzile Bucureştiului erau foarte mulţi mineri falşi, adică şarlatani deghizaţi în mineri. Minerii din Valea Jiului habar n-aveau unde se află sediile P.N.Ţ.cd şi P.N.L. Au fost dirijaţi într-acolo, iar falşii mineri au furat documentele incriminatoare şi au distrus sediul ziarului Dreptatea.
Închipuiţi-vă că minerilor nu le trebuiau nişte documente de partid. Alţi asasini aveau nevoie ca ele să fie distruse. 
Minele româneşti sînt pline de cărbune, dar importăm cărbune din Ucraina, via Ungaria, printr-o serie de intermediari necuraţi
Una dintre cauzele situaţiei dezastruoase de la Complexul Energetic Hunedoara este direct legată de importurile de cărbune. Din 2012 pînă în prezent, Termocentrala Mintia, parte a Complexului Energetic a importat peste şase sute de mii de tone de cărbune de, în timp ce cărbunele din minele româneşti a fost trecut pe linia moartă, ceea ce a stîrnit nemulţumirea minerilor care, astfel, nu mai au de lucru.
La Direcţia Naţională Anticorupţie ar exista o plîngere legată de importurile de cărbune din anii trecuţi, pe motiv că importurile nu au fost făcute legal, cărbunele fiind adus din Ucraina, via Ungaria, printr-o serie de intermediari necuraţi.
Nemulţumit că Ministerul de Finanţe şi Ministerul Justiţiei refuză aprobarea acordării unui ajutor de salvare pentru achiziţionarea certificatelor de CO2, preşedintele Consiliului de Administraţie al Complexului Energetic Hunedoara, Alexandru Blaj, a demisionat. Fără aceste certificate, vor veni amenzi de circa 120 de milioane de euro din partea Comisiei Europene, amenzi care trimit la faliment sigur complexul energetic. Comisia Europeană nefiind deloc străină de falimentarea coloşilor industriali româneşti, cu concursul slugilor preaplecate dela Bucureşti. Pe lîngă alte nenorociri, intrarea noastră în U.E. ne-a adus şi supunerea orbească în faţa porţilor străine, cu obligaţia de a ne ruina în favoarea economiilor mari ale lumii.
Minerii îşi anunţă ieşirea în stradă!
D.N.A. ar trebui tras la răspundere! Unde au dispărut milioanele de locuri de muncă, dar şi românii, unde au dispărut şi de ce, în acest capitalism barbar? Din 22 de milioane de români, dacă mai sînt 17 în ţară. Din 1997, tot sînt trimişi minerii în şomaj. Din peste o sută de mii de mineri au rămas patru mii, care, cu aproximaţie, vor ieşi la pensie peste cîţiva ani. După greva foamei, Sindicatul Complexului Energetic Hunedoara şi Liga Pensionarilor Mineri din Valea Jiului au anunţat pentru vineri, 22, mai un protest de amploare în municipiul Petroşani, solicitînd, în regim de urgenţă, prezenţa unei delegaţii guvernamentale în judeţul Hunedoara, aptă să ofere măsuri de redresare a Complexului Energetic, pus pe butuci de importul străin de cărbune, cînd minele din România sînt pline de huilă. A.N.A.F. îşi trimite hăitaşii la vînătoare după mărunţiş prin gogoşerii şi dughene stradale (deşi trebuie şi aici ordine fiscală), dar orbeşte atunci cînd ultimele rămăşiţe ale unei industrii cu tradiţie românească, sînt prăduite cu acte în regulă.
Falimentul Complexului Energetic Hunedoara ar însemna declinul economic şi social al unui judeţ unde şomajul înregistrează printre cele mai ridicate cote. Situaţia tensionată, care tronează de cîţiva ani buni, scoate hunedorenii în stradă. „Azi în Hunedoara, mîine-n toată ţara!”
Să ne amintim că aceleaşi metode de vastă trebuinţă caracatiţei politice şi economice au fost aplicate în toate zonele economice ale Ţării. Industria noastră minieră trebuia cu orice preţ distrusă, trebuia distrusă unitatea minerilor, ca să poată haitele din frunte fura în voie, să se poată îmbuiba negustoreşte, importînd cărbune. Chiar dacă ar exista zeci de instituţii D.N.A., tot nu ar reuşi să trimită la ocnă ciumele din Guvern şi din Parlament, pe cele cu epoleţi şi fără, care au ucis cu bună ştiinţă şi rea credinţă industria şi întreaga economie a României şi, odată cu aceasta, au expediat în sărăcia, fără venituri, milioane de români.
Afacere ilegală cu plumb, evaluată la 5 milioane de euro – un atentat la siguranţa naţională
Se cuvine să atragem atenţia asupra unui alt atentat la siguranţa naţională. Peste 3000 de tone de substanţe periculoase cu risc chimic major (deşeuri şi concentrat de plumb), depozitate în hala vechiului combinat hunedorean de pe strada Carpaţi, sediu bine păzit, într-un cartier locuit din Municipiul Hunedoara, supuse unui tratament de îmbogăţire a plumbului şi prelucrate clandestin în condiţii improprii, fără avize legale, reprezintă o afacere evaluată la 5 milioane de euro.
Presa locală afirmă că operatorii care se ocupă de afacerea otrăvitoare au concursul şi complicitatea unor reprezentanţi ai Gărzii de Mediu, Poliţiei şi Prefecturii. În zona contaminată, conform măsurătorilor, cantităţile de plumb ating valori de 800 de ori peste limita admisă în sol, ceea ce înseamnă poluarea extremă cu plumb a solului, a rîului Cerna şi otrăvirea lentă a localnicilor. Culmea ilegalităţii, au fost depuse documentaţii pentru autorizarea depozitului. Pînă la această dată, Garda de mediu şi A.P.M. Hunedoara au făcut verificări şi s-a confirmat faptul că există depozitul ilegal şi cantitatea de substanţe toxice, pericolul fiind foarte mare pentru sănătatea localnicilor, doar că nimeni nu are curajul să destructureze o reţea de făcut bani din plumb.
Deşi scandalul deşeurilor de plumb a ajuns pe masa procurorilor în 2014, niciun ecou, de atunci, se păstrează o secretomanie suspectă, deşeurile cu risc chimic major aduse de la Copşa Mică sînt în continuare prelucrate cu o staţie de spălare ce foloseşte apă din Cerna, apa reziduală fiind deversată înapoi în rîu. Concentratul de pulberi cu plumb procesat ilegal este vîndut la negru, conform Ziarului Hunedoreanul, pe piaţa neagră, printre altele, unor romi care se ocupă de cositor. Intoxicaţiile cu plumb pot fi deosebit de periculoase, chiar mortale, cea mai frecventă intoxicaţie cu plumb este denumită medical saturnism.
Cît timp vor mai umbla liberi printre noi trădătorii penali şi ţeparii periculoşi ai României?
Privatizarea în România a însemnat vînzarea industriei la preţ de fier vechi şi mînă liberă la furat „investitorilor strategici” din afară şi din Ţară, care, prin strategii mafiote şi criminale, ne vînd acum la supra preţ propriile noastre resurse.
Clasa noastră politică a făcut din industria României un tîrg pentru cine dă mai mult! Valea Jiului fiind considerată de guvernanţi o bombă cu ceas de care aceştia se temeau, au socotit că le e mai de folos lor să dezamorseze bomba, desfiinţînd tot mai multe locuri de muncă şi închizînd întregi sectoare de activitate minieră. În 25 de ani, statul nu a făcut nimic pentru omul de rînd, în afară de a-l obliga la plata taxelor, impozitelor şi la un trai mizer.
Cu cît o populaţie majoritară este ţinută în lanţ, doar cu apă şi pîine şi fără perspective, cu atît poate fi manevrată mai uşor. Nimeni n-a fost tras la răspundere pentru dărîmarea sutelor de întreprinderi, pentru dinamitarea unei industrii de tradiţie şi pentru construirea, în locul ei, a miilor de sedii de bănci, străine, hrăpărețe, moluri, farmacii şi cartiere rezidenţiale de lux, unde huzureşte marea şleahtă de trădători penali şi ţepari periculoşi ai României, aflaţi, încă, în libertate.
Autor: Maria Diana Popescu, Agero
