HITLER și declinul demografic al Europei. Care a fost misiunea lui Hitler?

Dacă detaliile și documentele ne sunt inaccesibile în totalitatea lor, și nu avem nicio certitudine cu privire la valoarea lor, cât sunt sau nu de adevărate fiecare, vom apela la ceva care se află la dispoziția noastră, a oricui, și nu stârnește nicio controversă: știm bine cum s-a încheiat „mandatul” lui Hitler! Știm bine care a fost „scorul final”: milioane, zeci de milioane de morți, de o parte și de alta a frontului.
Pentru mine, prin reducere la esență, cei 12 ani de dictatură hitleristă se încheie cu acest rezultat: zeci de milioane de vieți curmate, majoritatea victimelor „lui Hitler” fiind tineri apți de armată, adică exemplare umane reușite, falnici și neînfricați, capabili să se sacrifice pentru un crez, un ideal. Făpturi umane împlinite, selecționați din generația lor ca fiind cei mai dotați, mai performanți, mai „apți”. Apți pentru izbânda în viață, dar apți și pentru o moarte absurdă, prin nimic răscumpărată, valorizată. O pagubă imensă la nivelul avuției celei mai de preț a unui popor: zestrea genetică!
Personal sunt intrigat că, în precara mea documentare, nu am întâlnit niciun comentator care să se mire de faptul, absolut unic și inexplicabil, care pe mine m-a intrigat mereu: DE CE Hitler a dus războiul până la ultimul cartuș! Până la ultimul recrut pe care l-a mai putut trimite în linia întâi!
Hitler nu dovedește nicio preocupare pentru a limita sacrificiul de vieți umane! Ce a mai sperat după Stalingrad?! După debarcarea Aliaților? După ieșirea din Italiei și României din Axă?! Ce altceva a urmărit acceptând și practicând o strategie sinucigașă la nivelul poporului german?!
Spre deosebire de Primul Război Mondial, când Germania s-a recunoscut învinsă fără ca un metru pătrat din teritoriul ei să fie călcat de trupele inamice, în al Doilea Război Mondial Hitler i-a pus pe germani să lupte până la ultimul metru pătrat. Ca sa-l invinga, Stalin a sacrificat in Batalia Berlinului, aproape UN MILION DE OSTASI! A disparut printr-o dezertare lașă si mizerabila!!
S-a „sinucis”, daca cu adevarat si-a luat viata, nu printr-un gest „maret”, dimpotriva, de profunda lasitate!
A lăsat în urmă un haos total, o țară în întregime distrusă și ocupată, la discreția inamicului sovietic. O tragedie germană cum n-a mai trăit alt popor european vreodată!
Eu unul nu cunosc în istorie alt caz cât de cât asemănător! A existat cu siguranță momente când a devenit clar că Germania a pierdut războiul! Acel moment va fi fost cu un an sau doi mai înainte de mai 1945 ori cu o jumătate de an sau măcar cu o lună! Cum se face că Hitler, mai ales dacă era bântuit de gândul sinuciderii, nu a avut nicio clipă intenția de a pune capăt războiului și de a reduce astfel sacrificiul de vieți omenești?! Sinuciderea sa, reală sau falsă, dacă s-ar fi petrecut cu un an mai devreme ar fi salvat milioane de vieți!
Mi se pare evident că numitului Hitler nu i-a păsat de acest sacrificiu perfect inutil, de milioanele de morți de o parte și alta a frontului, a căror moarte nu mai putea schimba soarta războiului! Pentru ce i-a mai „omorît”?
Nu cumva – întrebare esențială: nu cumva pe Hitler l-a interesat mai putin câștigarea războiului, ci l-a interesat de fapt ca războiul, indiferent cu a cui victorie se va încheia, să se întindă cât mai mult în timp și
spațiu pentru ca tributul de sânge al beligeranților să fie cât mai mare: zeci de milioanede morti?!

Notta bene: nu punem la socoteală și pierderile materiale imense, multe irecuperabile, ca să nu ieșim din cadrul acestei intervenții!… Limitez discuția la esență: viața! Viețile sacrificate!
Adica Efectele dmografice! Care ar fi fost pustiitoare daca reusea sa obtina si bomba atomica inaintea americanilor!
Dacă raportezi faptele lui Hitler la intenția de a obține victoria, găsești multe contradicții, multe greșeli elementare săvârșite de „zugravul” ajuns mare strateg militar. Istoricii au pus în evidență mai multe gafe sau greșeli de acest soi, unele absurde de tot, iar câteva decisive pentru desfășurarea războiului, pentru impunerea beligerantului învingător! De mai multe ori Hitler a lăsat să-i scape din mână ocazia de a profita din plin! Cazul Dunquerque nu este singurul! De cele mai multe ori au fost greșeli care au prelungit războiul! Nu cumva asta s-a și urmărit?!
E greșit să considerăm că rezultatul cel mai important cu care s-a încheiat WW2 a fost înfrângerea nazismului, a fascismului. Au fost atât de învinse aceste ideologii funeste că pot să renască oricând, oriunde!… Ceea ce se cam si intampla in zilele noastre…
După părerea și după mintea oricărui om normal, rezultatul cel mai important, cel mai dureros, cu consecințele cele mai nefaste, de-a dreptul catastrofale, a fost imensa hecatombă umană, numărul urias al celor care au murit din cauza acestui teribil WW2! Câteva zeci de milioane de oameni tineri care au murit și nu s-ar putea spune exact cu ce beneficiu pentru cei rămași în viață! Pentru țara lor!
Dacă raportezi faptele lui Hitler la rezultatul final – imensele pierderi umane, și dacă, ipotetic, faci din acest rezultat final scopul urmărit de Hitler, adică dacă raportezi mișcările lui Hitler rezultate, la ceea ce s-a și întâmplat în final, constați că Hitler a acționat „impecabil” pentru atingerea scopului urmărit! Fără nicio greșeală! Cu o logică perfectă!…
Ce ne împiedică să ne întrebăm dacă nu cumva intenția lui Hitler a fost să se ajungă la deznodămîntul mai sus consemnat: pierderile umane cat mai mari, de ordinul a zeci de milioane „per total”?! Și punându-ți această întrebare – atât de șocantă!, constați că mișcările lui Hitler devin extrem de „corecte”, de „logice”, de eficiente! De îndată ce îi atribui lui Hitler intenția de a produce pierderi umane cât mai mari în rândul propriei armate, a propriului popor, faptele sale capătă o coerență deplină, totală! Intră în aceeași ipoteză și intenția de a provoca pierderi mari și adversarului, într-un cuvînt, tuturor beligeranților!
A avut Hitler această intenție? Acest program? Putea să existe motivație, chiar și în mintea unui nebun manipulat psihologic, pentru asemenea intenții celerate?
Trebuie spus că felul absurd, demențial, în care a dus Hitler războiul, „până la ultimul recrut”!, îndreptățește această bănuială, această ipoteză.
A mințit Hitler? Și-a ascuns adevăratele intenții, adevăratul program?
Desigur, întrebarea întrebărilor: care e logica acestor intenții? De ce ar fi avut Hitler un asemenea program?
De ce și-ar fi propus Hitler să provoace aceste imense pagube chiar poporului german?
Punem întrebarea De ce?, cu ambele sensuri:
(1) Care a fost cauza, ce putea să-l determine pe Hitler să intre într-un asemenea inspaimantator program? (2) În ce scop, la ce i-ar fi fost de folos rezultatul obținut? La ce-i trebuia lui Hitler posibila distrugere a Germaniei?!
(raspuns intr-un numar viitor)

ION COJA

Share on Facebook

Tweet

Follow us