PE URMELE ÎNTREGITORILOR DE ȚARĂ
La sala de marmură
Odată intrați în Sala Sinodală a Mitropoliei Bucovinei de la anul 1918, Angela Bota, ghidul nostru la Muzeul de Stat „Iuri Fetcovici” din Cernăuți, ne-a invitat să ne așezăm pe scaunele frumos capitonate din impunătoarea încăpere de marmură.
Din instinct privesc dacă este liber scaunul pe care doresc să mă așez, și dacă au rămas ceva „semne” de la românul bucovinean ce stătea pe acest loc la 28 noiembeie 1918.
Mă așez cu sfială și ridic mâna dreaptă, rămânând așa până când nepotul meu, Gabriel, a reușit să numere până la 48, deoarece, întreg grupul de maramureșeni intrați în sală mi-a urmat gestul. Da, 48 de membrii și simpatizanți ai Filialei Maramureș ai Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” au votat aici o Moțiune de Neuitare a eroicului moment în care „Congresul general al Bucovinei, întrupând suprema putere a ţării şi fiind singuri cu puterea legiuitoare, întrunit, joi, 28 noiembrie 1918, considerând că în 1774, prin vicleşug, Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei şi cu de-a sila alipită coroanei Habsburgilor, …în numele suveranităţii naţionale, hotărâm: Unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu regatul României (Extras din Moțiunea din 1918)”.
N-a fost pe vecie deoarece mai marii Europei de atunci au semnat un pact de neagresiune, rămas în istoriografie sub denumirea de Pactul Molotov – Ribbentrop (semnat la 23 august 1939), pentru a avea mână liberă să-și mărească zonele de influență. Protocolul Adiţional Secret, al acestui document stipula în articolul III: „Privitor la Sud-estul Europei, atenţia este atrasă de către partea Sovietică privitor la interesul acesteia în Basarabia. Partea Germană declară dezinteresul politic total în această regiune”. Uniunea Sovietică a trimis României Ultimatumul din 27 Iunie 1940 iar a doua zi, armata roşie a ocupat Bucovina de nord, parte a Țării Fagilor cum i se mai spune acestei provincii românești. Această ocupaţie a durat până la 5 iulie 1941, când trupele armatei române au recucerit teritoriul luat abuziv. Generalul Calotescu a fost numit de către Mareşalul Antonescu guvernator militar al Bucovinei. Autorităţile civile şi bisericeşti se reîntoarseră la Cernăuţi. Dar, rușii ocupă din nou Bucovina, în august 1944, iar la 12 septembrie România a fost obligată să semneze, la Moscova armistiţiul prin care nordul Bucovinei (judeţele Cernauţi si Storojineţ), sunt atribuite U.R.S.S. Tratatul de pace de la Paris, din 10 februarie 1947, a ratificat această nedreptate istorică (faceook, cont Nicolae Uszkai). Acum Nordul Bucovinei face parte din Ukraina.
La Cimitirul eroilor români
Pentru a elogia pe bucovinenii care au hotărât Unirea lor cu România dar și pe eroii căzuți în lupta pentru Reîntregirea Țării, grupul de maramureșeni veniți aici la Cernăuți, a participat la oficierea unui parastas și a depus o coroană de flori cu ceremonial militar la monumentul ridicat în anul 2008 de către Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, din România: „IN MEMORIAM militarilor români căzuți în luptele din regiunea Cernăuți, în 1941-1944”. Pe o altă placă memorială din acest cimitir sunt încrustate cuvintele: „AICI IS INMORMANTATI 400 DE MARTIRI AI NEAMULUI, ASASINATI DE NKVD IN 1941 ȘI 695 SOLDATI ROMÂNI CĂZUȚI ÎN CEL DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL”.
Readucem în atenția cititorilor numele fruntașilor politici bucovineni de la 1918: mitropolitul Silvestru, episcopii Dosoftei Herescu şi Isaia Baloşescu; fraţii Hurmuzachi, Dionisie Bejan, Iancu Flondor, Ion Nistor, Sextil Puşcariu, dr. Ghe. Popovici și mulți, mulți alții.
Ceremonialul religios a fost asigurat de către preotul militar Daniel Achim din cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi Maramureș comandat de lc. col. Petru Marcel Florișteanu, inspector șef al acestei instituții și de către părintele Mircea Dorel Daraban, preot la Parohia „Sf. Vasile cel Mare” din Baia Mare, cu binecuvântarea primită de la Preasfințitul Iustin, episcopul ortodox al Maramureșului și Sătmarului.
După derularea activităților festive, am adresat rugămintea românilor din Cernăuți, prezenți la manifestarea cultural-patriotică, să ne spună aspecte din viața și activitatea lor. Domnul Octavian Bivolaru, președintele Societății „Golgota” a românilor din regiunea Cernăuți, cu lacrimi în ochi, ne-a mărturisit că în viața lui de octogenar, în Cernăuți, n-a participat la o festivitate atât de emoționantă și înălțătoare, indiferent de nivelul delegațiilor care au venit din România.
Domnul Vasile Răuț, vice-președinte al Societății „Golgota” ne-a prezentat regimul juridic al terenului pe care ne aflam. Am luat la cunoștință cu stupoare că pământul în care sunt așezate oasele martirilor români, căzuți în luptele pentru eliberarea Cernăuțiului, este pământ străin. Nici trei arii de pământ, cât are acest tintirim, nu s-a obținut de către România în schimbul renunțării la un ținut românesc cu ocazia semnării Tratatului de bună vecinătate? Vă mai amintiți domnule fost președinte Constantinescu, sau cei care i-au urmat în această responsabilă funcție în statul român? Martirii din Cernăuți strigă după ajutor! De unde va veni el? Din acest motiv, magistratul pensionar Emil Costin a renunțat să mai susțină în fața grupului de maramureșeni tema: ”Statul de drept din România de după 1989”. Rămâne totuși întrebarea: Până când va mai dura Statul de Drepți! fără să ni se spună de unde vine comanda!?
Domnul Vasile Bâcu, președintele Societății de cultură a românilor din regiunea Cernăuți ne-a prezentat activitățile culturale pe care le desfășoară românii din această regiune. Anul trecut, la statuia Marelui Eminescu am avut ocazia să particip la o frumoasă activitare cultural artistică organizată de această asociație. Acum la această statuie, naționaliștii ukraineni ne-au dat un semn că Eminescu nu mai este român, asa cum, mai inainte vreme, poetul nostru național era revendicat de ruși. Tuturor le-a dat răspunsul, însuși Mihai Eminescu scriind poezia: Ce-ți doresc eu Ție, dulce Românie!
Fotograful Euromediei Bucovina, domnul Nicolae Hăuca, tăcut și sârguincios a fost îngerul nostru păzitor, asigurându-ne dialogul cu administrația Hotelului Khiev unde am fos cazati. O mențiune specială facem privitor la Dragoș Olaru, cunoscător al documentelor de arhivă, existente la Cernăuți, care pensionar fiind, ne-a asigurat explicațiile de rigoare legate de itinerariul parcurs.
La Consulatul General al României
Intrați în sediul Consulatului General al României la Cernăuți, toți membrii grupului de maramureșeni au trait clipe unice în viața lor. Excelența sa, Eleonora Moldovan, consulul general, ne-a adresat un cuvânt de bun venit. Fiecare dintre noi am primit un CERTIFICAT de prezentă și o călduroasă îmbrățișare. Emoția noastră a sporit văzând umezirea ochilor doamnei Eleonora (de loc, din Remeți, jud. Maramureș) atunci când Mihai Câmpeanu, camaradul nostru, luînd poziția de drepți a rostit cu voce de rezervist, dar, răspicat „Servesc Patria!”.
Cimitirul vechi
La mormântul lui Aron Pumnul, aflat în Cimitirul Vechi din Cernăuți, părintele Daniel a recitat poezia cu același titlu, scrisă de luceafărul poeziei românești. O „poză de grup” s-a făcut și la mormântul familiei Onciu din care au făcut parte mari personalități ale culturii românești.
Tot aici se află o placă comemorativă „În memoria martirilor neamului românesc- 2000” realizată prin grija domnului Octavian Bivolaru, președintele Societății „Golgota” a românilor din regiunea Cernăuți.
Pe traseul Baia Mare – Cernăuți
Timpul petrecut în autocarul confortabil, ce ne-a fost pus la dispoziție de către agenția „Expert Travel” din Baia Mare, a fos un bun prilej pentru a încropi o sesiune de comunicări „pe roți”, adecvate excursiei tematice. În acest mod, toți membrii grupului au fost în cunoștință de cauză asupra locurilor vizitate si activităților propuse.
Tema „Bucovina: trecut-prezent-viitor” a fost prezentată de către doamna Lucia Pop, muzeograf la Muzeul Județean de Istorie Maramureș. Despre „Maramureșul și Bucovina” a vorbit doamna Oana Leșiu, muzeograf la aceeași instituție; „Pactul Ribbentrop-Molotov sau scurtul text care ne-a răpit Basarabia și nordul Bucovinei” (comisar șef (r.) Florin Maxim), „Sigheteanul Ilie Lazăr, eroul Bucovinei” (colonel (r.) Ioan Gherghel), „Legătura Maramureșului cu Haliciul” (preot Mircea Dorel Daraban), „Arhitectura orașului Cernăuți, perioade și stiluri” (art. Oksana Florescu) și Mănăstirea Bănceni – ctitoria Episcopului Longhin Jar (ing. Eugen Buga).
Ajunși la Cernăuți, rulând cu autocarul pe străzile pe care trupele române din Divizia a 8-a au intrat, aclamate de populația orașului, vedeam aevea automobilul generalului Zadic, care avea alături pe locotenentul Ilie Lazăr, locotenent în armata austro-ungară. La solicitarea fruntașului bucovinean Sextil Puşcariu, Ilie Lazăr, originar din Sighetul Marmației, fiind în retragere de pe frontul răsăritean, cu o întreagă companie de soldați proveniți din zona Banatului ce făcea parte din Austro-Ungaria, a apărat orașul până la sosirea armatei române. De la ferestrele hotelului în care ne-am cazat, urmăream clădirea în care s-a instalat, la 11 noiembrie 1918, comandamentul armatei române din Cernăuți. Din această clădire, parcă zăream, intrând și ieșind, umbrele eroilor amintiți mai sus.
Nu am părăsit Cernăuțiul pănă nu i-am spus nepotului meu, indicându-i reperele necesare: Pocuția, a fost dobândită de către domnitorul Moldovei, Roman I (la 20 ianuarie 1388, Petru al II-lea Mușat în unire cu fratele și co-regentul său Roman, împrumută pe socrul său Vladislav, regale Poloniei, cu suma de 3000 ruble primind zălog Pocuția. Suma nu a fost restituită). Primul act de atestare privind orașul Cernăuți (un hrisov din 6 octombrie 1408), cel pe care ți l-am arătat astă noapte, pe peretele mare din centrul orașului, avea sigiliul domnesc a lui Alexandru cel Bun. Întreaga Bucovină a fost a lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Granița de nord-est a Regatului România a fost pe albia râurilor Ceremuş, Colacin şi Nistru. Cetatea Hotin, către care ne îndreptăm noi, a fost cel mai puternic și vechi bastion de apărare față de invaziile din răsărit. Să nu uiți Gabriel!
Mulțumim autorităților ukrainene pentru înțelegerea și sprijinul acordat în buna desfășurare a activităților planificate. Suntem încredințați că românii din Ukraina vor avea aceleași drepturi și libertăți pe care România le acordă ucrainenilor traitori în țara noastră.
Colonel (r.) Gavril Babiciu
Prim-vicepreședinte al ANCERM
Filiala Mramureș
