Home Romania Mare 100 ani Autorul melodiei „Hora Unirii”, fiul lui Christian Flechtenmacher, mare jurist brașovean!
Autorul melodiei „Hora Unirii”, fiul lui Christian Flechtenmacher, mare jurist brașovean!
Pe 24 ianuarie 1859, românii din Moldova şi Ţara Românească au jucat şi au cântat „Hora Unirii“, un cântec patriotic compus cu câteva zile înaintea marelui eveniment. Cel care a compus melodia aceasta este compozitorul Alexandru Flechtenmacher, fiul unui mare jurist braşovean, om de încredere al domnitorului Callimachi.
Mai puţin cunoscut astăzi, Alexandru Flechtenmacher a rămas în istoria României moderne şi prin acest cântec care a răsunat din piepturile unioniştilor.
Lui Alexandru Flechtenmacher i-a luat numai o zi să compună melodia care avea să strângă laolaltă milioane de oameni.
Avea 36 de ani când prietenul său, Vasile Alecsandri, i-a lăsat nişte versuri pentru care şi-ar fi dorit ca el să găsească o melodie potrivită. Compozitorul s-a aşezat la pian şi până seara, melodia a fost gata.
Curând, „Hora Unirii“ era fredonată în tot Iaşiul, iar peste câteva zile, pe 24 ianuarie 1859, au învăţat-o şi românii de peste Milcov.
Hai să dăm mână cu mână“ (Hora Unirii) a ajuns imnul Unirii Principatelor, cea mai cântată melodie a vremii.
Alexandru Flechtenmacher s-a născut la 23 decembrie 1823, la Iaşi, ca fiu al lui Christian Flechtenmacher, un brav sas din Braşov, militant de seama al Unirii Principatelor care ajunsese la Iaşi omul de încredere al domnitorului Scarlat Callimachi şi un apreciat jurist al vremii.
Intelectual de vază al paşoptiştilor, Alexandru şi-a făcut studiile muzicale la Iaşi şi la Conservatorul din Viena (1837-1840). S-a preocupat de dezvoltarea vieţii muzicale româneşti. A fost şef de orchestră la Teatrul Naţional din Bucureşti, la Craiova şi la Iaşi.
A scris muzica de scenă la mai toate piesele de teatru apărute la noi vreme de 40 de ani, până în 1880. A semnat circa 600 de piese muzicale, oferind o linie melodică producţiilor lui Vasile Alecsandri, C. Negruzzi, Matei Millo şi alţii.
Alexandru Flechtenmacher este considerat primul dirijor al teatrului românesc, iar în 1864, când s-a înfiinţat Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune din Bucureşti, a fost numit director al acestei instituţii.
Mai puţin cunoscut astăzi, Alexandru Flechtenmacher a rămas în istoria României moderne şi prin acest cântec care a răsunat din piepturile unioniştilor.
Lui Alexandru Flechtenmacher i-a luat numai o zi să compună melodia care avea să strângă laolaltă milioane de oameni.
Avea 36 de ani când prietenul său, Vasile Alecsandri, i-a lăsat nişte versuri pentru care şi-ar fi dorit ca el să găsească o melodie potrivită. Compozitorul s-a aşezat la pian şi până seara, melodia a fost gata.
Curând, „Hora Unirii“ era fredonată în tot Iaşiul, iar peste câteva zile, pe 24 ianuarie 1859, au învăţat-o şi românii de peste Milcov.
Hai să dăm mână cu mână“ (Hora Unirii) a ajuns imnul Unirii Principatelor, cea mai cântată melodie a vremii.
Alexandru Flechtenmacher s-a născut la 23 decembrie 1823, la Iaşi, ca fiu al lui Christian Flechtenmacher, un brav sas din Braşov, militant de seama al Unirii Principatelor care ajunsese la Iaşi omul de încredere al domnitorului Scarlat Callimachi şi un apreciat jurist al vremii.
Intelectual de vază al paşoptiştilor, Alexandru şi-a făcut studiile muzicale la Iaşi şi la Conservatorul din Viena (1837-1840). S-a preocupat de dezvoltarea vieţii muzicale româneşti. A fost şef de orchestră la Teatrul Naţional din Bucureşti, la Craiova şi la Iaşi.
A scris muzica de scenă la mai toate piesele de teatru apărute la noi vreme de 40 de ani, până în 1880. A semnat circa 600 de piese muzicale, oferind o linie melodică producţiilor lui Vasile Alecsandri, C. Negruzzi, Matei Millo şi alţii.
Alexandru Flechtenmacher este considerat primul dirijor al teatrului românesc, iar în 1864, când s-a înfiinţat Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune din Bucureşti, a fost numit director al acestei instituţii.
