ROMĂNIA MARE 100 DE ANI!
Războiul ruso-turc, izbucnit în aprilie 1877, a constituit ocazia ideală pentru ca România să-şi câştige independenţa!
Pe acest fond, la 9 mai 1877, ministrul de Externe din acea perioada, Mihail Kogălniceanu, rostea faimoasele cuvinte: „Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă. Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa”. A doua zi, la 10 mai, domnitorul Carol I a proclamat Independenţa de Stat a României. Guvernul român a hotărât încetarea plăţii tributului de 914.000 lei, suma fiind direcţionată către bugetul armatei.
Dintre marile puteri europene,chiar cele mai apropiate Romaniei, Franţa a primit cu rezervă Proclamaţia de Independenţă, iar Regatul Unit al Marii Britanii chiar cu ostilitate, în timp ce Imperiul Otoman a reacţionat dur la acţiunile politice şi militare ale românilor cu măsuri de descurajare: diplomaţii români de la Constantinopol au fost suspendaţi, nave româneşti cu cereale au fost sechestrate, oraşele Brăila şi Reni au fost bombardate, iar pichete de frontieră au fost atacate.
În bătăliile de la Plevna şi Griviţa, trupele române, conduse de Regele Carol I, s-au comportat admirabil, iar cucerirea Vidinului a încheiat participarea victorioasă a armatei române la Războiul de Independenţă.
Pe 13 iulie 1878, prin Tratatul de la Berlin, marile puteri europene au recunoscut independenţa României,
Iată că în anul Marii Uniri, anul acesta sarbatorim si 140 de ani de cand marile Puteri Europene au recunoscut de jure independența nationala deplina a Regatului Romania în a cărei componenţă intrau, inclusiv Delta Dunării, Insula Şerpilor şi Dobrogea, până la linia de la est de Silistra – sud de Mangalia. Cele trei judeţe româneşti din sudul Basarabiei – Cahul, Bolgrad şi Ismail – reveneau Rusiei.
