Autonomia Ținutului Secuiesc, respinsă de Camera Deputaților …urmează Senatul!

„Nu cred că ați reacționa foarte frumos, stimați colegi de la UDMR, dacă, începând de astăzi sau de mâine, o mulțime de colegi de-ai dumneavoastră din Parlament ar avea niște propuneri de discuție amiabilă de restrângere a unor drepturi pe care le aveți deja. Nu ne-am dori, Dumnezeule, dar să discutăm despre chestia aia amiabil fără patimă, fiindcă pe teme de genul ăsta am ajuns să facem un referendum să vedem dacă un copil de 8 martie îi ia lui maică-sa un ruj sau o spumă de bărbierit, tot așa, amiabil. E jenant ceea ce faceți, stimați colegi și e jenant și că noi acceptăm dialogul cu dvs. pe această temă”, a spus Mihai Tudose în plen.
Liderul PSD Liviu Dragnea a anunțat marți, răspunzând unei întrebări în acest sens, că nu susține proiectul.

***

Un ținut din opt scaune și …
La două săptămâni după ce deputatul UDMR a depus acest proiect, fiind unic inițiator, liderii celor trei partide ale comunității maghiare din România, UDMR, PCM și PPMT, au semnat la Cluj o declarație comună prin care cer autonomie teritorială, locală și culturală.
La acel moment, premierul de atunci Mihai Tudose a reacționat foarte dur, afirmând că „nici nu poate fi vorba” de o autonomie a Ținutului Secuiesc, și a avertizat că „dacă steagul secuiesc va flutura pe instituțiile de acolo, toți vor flutura lângă steag”. Ulterior, el a precizat că s-a referit la „autoritățile statului care trebuie sa aplice legea” și la faptul că „mandatele lor vor flutura” lângă steag.

Potrivit proiectului depus de deputatul UDMR, teritoriul regiunii autonome ar cuprinde actualele județe Covasna și Harghita, precum și scaunul istoric Mureș care aparține județului Mureș. În proiect sunt listate cele opt scaune și localitățile aparțînătoare.
“Regiunea autonomă Ținutul Secuiesc” ar urmă să aibă un fel de Parlament, Guvern și președinte propriu. Consiliul de Autoadministrare ar urma să joace rolul Parlamentului, cu 77 de membri aleși iar Comisia de Autoadministrare rolul Guvernului. Scaunele ar urmă să joace rolul județelor, și ele cu instituții proprii: Consiliul Scaunal, Comisia Scaunala, președintele Scaunului.
Președintele ținutului secuiesc ar reprezenta regiunea, urmând să fie ales de cetățenii regiunii pe o perioada de patru ani și poate avea două mandate. Jurământul depus de viitorul președinte al ținutului secuiesc sună astfel: “Jur pe onoarea mea că voi îndeplini, cât voi putea de bine, funcția care mi s-a încredințat, voi reprezenta și voi ocroti interesele populației Ținutului Secuiesc, voi respectă legile țării și deciziile autorităților regiunii, Constituția României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”.
Președintele dispune de imunitatea acordată demnitarilor.
Regiunea ar urmă să aibă poliție proprie, care “trebuie să reflecte compoziția națională a regiunii pe care o deservește”. Consiliul Scaunal ar urmă să asigure “avantaje locuitorilor scaunului în procesul de oferta a locurilor de muncă”.
Impozitele și taxele ar urmă să fie stabilite prin „decizii ale autorităților de autoadministrare”. 90% din volumul impozitelor pe venit devine parte componentă a bugetului local, la fel 80% din volumul impozitelor și taxelor. Totuși, inițiatorul vrea că „în scopul funcționarii autorităților de autoadministrare, bugetul de stat prevede o echilibrare financiară care are că scop anihilarea efectelor negative provenite din distribuirea inechitabilă a resurselor financiare potențiale și corectarea dezavantajelor financiare provocate”.