Ion Antonescu spunea că se poate scăpa de hoți fără puscărie sau plutonul de execuție!
Istoricul Alesandru Duţu a făcut publice stenogramele şedinţelor Consiliului de Miniştri din timpul guvernării lui Ion Antonescu. Disperat de faptul că se fură şi din donaţii, mareşalul Ion Antonescu a vorbit foarte dur într-o şedinţă a Consiliului de Miniştri la 10 decembrie 1941. „La centrele de colectare ale Ajutorului de Iarnă lucrurile s-au petrecut la fel. În toate locurile unde se colectează sunt găsiţi oameni şi femei care fură din obiectele donate. Toţi fură. Ţară de tâlhari“, spunea Antonescu celor prezenţi.
„Şmecheri aici, şmecheri pe câmpul de luptă“
Mareşalul se plângea că miliţienii care trebuiau să asigure garda în spitale furau şi atunci au fost înlocuiţi cu premilitari, însă furturile au crescut. „De-abia îşi punea un medic paltonul în cuier că imediat venea cineva, băga mână în buzunar şi-i lua mănuşile. S-au furat ceasornice de prin sertare şi multe alte obiecte. Este ceva nemaipomenit. Nu ştiu ce să mai fac să îndrept ţara aceasta. De multe ori mă gândesc să introduc pedeapsa cu moartea pentru toate delictele. Este ceva groaznic.
Tineretul să facă acestea fapte?… În ce hal de dezorganizare se găseşte Şcoala, Familia, Biserica noastră. Trebuie făcută o educaţie serioasă în această privinţă. Este o ruşine să se comită furturi la centrele de colectare ale Ajutorului de Iarnă. Mă întreb eu: aceasta este o naţie care poate lupta pentru idealurile ei naţionale? Tâlhari! Şmecheri aici, şmecheri pe câmpul de luptă; dar şmecheria aceasta se repercutează asupra viitorului naţiei“, reclama mareşalul.
„Să-i punem cu fierul roşu semnul «hoţ»“
Nici după doi ani situaţia nu se rezolvase, astfel că dintr-o stenogramă datată 3 februarie 1942, aflăm că Antonescu se plângea de aceleaşi obiceiuri ale românilor. „În alte ţări s-au luat măsuri foarte drastice şi măsuri întregi, nu jumătăţi de măsuri. De pildă, la noi, la Ajutorul de Iarnă s-au comis furturi grozave. Am prevăzut sancţiuni foarte grave pentru asemenea fapte şi am cerut dlui Stoicescu o lege în acest sens, dar d-sa nu mi-a dat încă această lege.
Pedepasa nemţească
În Germania s-a întâmplat că s-a furat şi acolo la Ajutorul de Iarnă şi Führer-ul, personal, a dat ordinul ca făptaşul să fie imediat executat. Eu nu mă pot apăra de tâlhari. În Armată se fură din hrana soldatului, se fură din hrana calului, se fură echipamentul. Eu am cerut dlui Stoicescu să punem pe fruntea celui care a fost prins furând, de la un pui, de la un pui de găină, până la cel mai mare furt, să-i punem cu fierul roşu semnul «hoţ».
Să vedem câţi vor vrea să poarte, o viaţă întreagă, pe frunte acest semn. Este o pedeapsă mai dreaptă decât pedeapsa cu moartea. Nu vreau să mai umplu puşcăriile, să răpesc timpul tribunalelor cu asemenea chestiuni. Dacă luăm această măsură drastică, nu mai e nevoie nici de puşcării, nici de tribunale pentru hoţi“.
