Scrisoarea lui Călin Popescu Tăricenu către Parlamentul Român și Societatea Românească!
Declanșarea de către Comisia Europeană a procedurii de infringement împotriva României pentru nerespectarea prezumției de nevinovăție în dosarele penale este un semnal major dat pentru a stopa abuzurile și încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor. Sunt sigur că presa, clasa politică și societatea civilă din România vor analiza decizia CE. Vreau să fac câteva observații cu privire la cauzele și implicațiile acestei decizii.
În primul rând, această decizie vine după ani în care lupta împotriva corupției a fost deturnată prin protocolul SRI-DNA și transformată într-o campanie antidemocratică de eliminare a oamenilor incomozi pentru sistem. Țintele au fost lideri politici, judecători de la CCR și ÎCCJ sau oameni de afaceri, reprezentanti ai mediului academic.
S-a ajuns până în punctul în care simpli cetățeni care au intrat în conflict cu oameni sus-puși în sistem au devenit ținta abuzurilor, cum a fost cazul Marianei Rarinca.
S-a creat un adevărat sistem asemănător cu modelul securității din anii ’50. Arestări abuzive, plimbarea oamenilor încătușați prin fața camerelor de luat vederi, „scăparea” către „UM‘‘ din presă de informații din dosare.
Prezumția de nevinovăție a fost încălcată flagrant, totul pentru a convinge opinia publică să închidă ochii la abuzurile comise, într-o logică bolnavă conform căreia „câteva abuzuri” sunt acceptabile, pentru că cei acuzați de procurori sunt oricum vinovați.
Judecătorii au fost presați să ia decizii așa cum dicta binomul SRI-DNA. Fie prin presiuni mediatice, ca urmare a spectacolului cătușelor, fie prin presiuni venite pe căi ocolite de la oameni din sistem. Acest comportament abuziv la adresa judecătorilor a fost „instituționalizat” prin documente ca protocolul SRI-CSM sau cel dintre SRI-ÎCCJ. Mai grav a fost faptul că acolo unde aceste metode nu funcționau, s-a declanșat urmărirea penală a magistraților care nu jucau cum li se dicta.
S-a ajuns până la cel mai înalt nivel: ÎCCJ și CCR, ceea ce arată că sistemul s-a crezut invincibil. Mă bucur că oficialii europeni încep să realizeze manipularea servită la Bruxelles de unii oameni ai sistemului și de către politicieni servili și iau atitudine față de aceste practici antidemocratice. Este vorba nu doar despre această decizie de infringement, ci și de mesajele transmise de către delegația ALDE Europa referitoare la protocolul secret DNA-SRI și efectul său nociv asupra democrației.
În al doilea rând, declanșarea procedurii de infringement este un moment zero pentru societatea românească. Toți oamenii politici trebuie să învețe că principiul prezumției de nevinovăție nu este facultativ și termeni ca cel de „penali” trebuie să dispară din vocabularul lor. Epoca „Orban-ilor”, valeți ai sistemului, care îndeplinesc ordinele primite, inclusiv prin depunerea unei plângeri penale ridicole împotriva premierului, trebuie să apună.Trebuie să mergem mai departe, pentru că acum este momentul în care tot putregaiul trebuie curățat. Iar curățenia începe cu prezentarea în spațiul public a tuturor abuzurilor comise și a celor care au comis aceste abuzuri. Cred că Parlamentul, ca for reprezentativ suprem, poate și trebuie să își asume această misiune de aflare a adevărului.
O Comisie pentru Adevăr și Reconciliere – așa cum a existat și în alte țări unde abuzurile au devenit, la un moment dat, un mod curent de operare – este o soluție pentru a afla adevărul și a începe procesul de repunere a justiției în cadrul democratic firesc. Tocmai pentru că vrem să punem capăt „statului drepți” și spectacolului cătușelor, cred cu tărie că activitatea acestei comisii trebuie să pornească de la un principiu fundamental: toți oamenii din justiție și servicii care ies public și oferă informații despre abuzurile generate de protocoale nu vor avea de suferit. Sunt sigur că mulți procurori sau judecători au acționat sub presiune, nu din proprie inițiativă, iar scopul este să curățăm sistemul, nu să începem o vânătoare de oameni.
În a treilea rând, după ce am aflat tot adevărul despre abuzurile petrecute în ultimii ani, trebuie să accelerăm procesul de curățire și reconstrucție pe baze democratice a instituțiilor din justiție și a modului lor de operare. Legile justiției sunt un pas important care sper să fie finalizat cât mai rapid.Schimbarea oamenilor de la vârf care au orchestrat aceste abuzuri și care și-au asumat un rol direct în punerea lor în practică este, de asemenea, imperios necesară. Reglementarea activității instituțiilor de forță, astfel încât să nu mai existe posibilitatea de noi abuzuri sau de încălcări ale drepturilor și libertăților cetățenilor este un alt pas. Mă refer, de exemplu, la ascultarea telefoanelor în mod abuziv, pentru că nu este posibil ca telefoanele a peste 300.000 de români să fie ascultate în ultimii ani. Trebuie să facem și aici curățenie, iar înființarea unei agenții independente, ANIC (Autoritatea Națională de Interceptare a Comunicațiilor), este o măsură necesară.
P.S. Am urmărit cu dezamăgire discursul doamnei Kovesi la ONU și cred că orice ieșire publică a domniei sale de acum încolo face mult rău României.Vreau să se înțeleagă că această remarcă nu este un atac la persoană, ci o constatare făcută cu mult calm și obiectivitate și un semnal dat către acei oameni politici care o protejează cu orice preț, pentru că așa cred ei că pot câștiga alegeri.
Le spun ceva: momentul „sufrageria lui Oprea, din 2009” nu se va mai repeta în România.
Nu este permis ca un procuror șef al DNA, care a semnat și pus în aplicare un protocol secret, ilegal și antidemocratic, care a încălcat în repetate rânduri Constituția, care a refuzat orice control democratic și care, în mod evident, poartă o mare parte din responsabilitate pentru decizia CE să fie protejat în continuare și menținut cu orice preț în funcție.
