Și Emil Cioran s-a întors acasă… la Ștefan Baciu
Organizatorii expoziţiei speră ca în acest fel să recupereze personalitatea filosofului „rebel”, pentru tinerii de astăzi. Emil Cioran a emigrat în Franţa, în anii 40, şi şi-a scris mare parte din operă în limba franceză
Nu l-au citit pe Cioran, dar expoziţia de la Casa Ştefan Baciu le-a deschis apetitul pentru lectură. Mai mulţi elevi braşoveni l-au descoperit pe filosoful nihilist, în versiune epistolară. S-au inspirat de la scrisorile lui Cioran pentru a-şi scrie unii altora de mână, în epoca Internetului.
Atelierul a avut loc după vernisarea expoziţiei foto-documentare dedicate lui Emil Cioran, din proiectul „România e acasă”. În cinci muzee din oraşe diferite sunt expuse documente şi detalii despre scriitori români care au scris din exil, în perioada comunistă.
La Casa Baciu, cei interesaţi vor afla mai multe detalii despre scriitorul Emil Cioran şi vor vedea şi câteva fotografii inedite. Organizatorii expoziţiei speră ca în acest fel să recupereze personalitatea filosofului „rebel”, pentru tinerii de astăzi. Emil Cioran a emigrat în Franţa, în anii 40, şi şi-a scris mare parte din operă în limba franceză.
În România a fost interzis până spre sfârşitul deceniului al optulea, din secolul trecut.
Deşi elevii recunosc că nu l-au prea citit pe Cioran, mărturisesc că expoziţia i-a făcut curioşi.
Muzeografii de la Casa Ştefan Baciu i-au implicat pe elevi în ateliere de creative writing – au fost împărţiţi doi câte doi, au tras la sorţi câte un rol şi trebuie să rezolve o problemă de viaţă şi de moarte prin scrisori trimise unul altuia.
„România e acasă” este un program expozițional național dedicat unor mari valori românești consacrate în afara țării: Ioan Petru Culianu, Eugen Ionescu, Ştefan Baciu, Emil Cioran, Panait Istrati.
În contextul Centenarului României Mari, fiecare dintre cele cinci personalități, ca un simbol al unității tuturor provinciilor românești, va poposi în alte orașe decât cele natale. La începutul lunii noiembrie „se vor reîntâlni” în orașul Marii Uniri, Alba-Iulia. Proiectul este finanţat de AFCN.
Vifor Rotar
