Fostul șef FBI și abuzurile BINOMULUI: ”Protocoalele sunt o intelegere ascunsă pentru deturnarea statului de drept, prin transformarea ofițerilor de informații în agenți judiciari…”!

De mult nu mai este un secret faptul ca stirile privind abuzurile din Romania au trecut granitele tarii, intrand in atentia opiniei publice internationale. Noutatea insa consta in faptul ca de data aceasta chiar un fost director al FBI (principalul serviciu de informatii intern din SUA) ia atitudine fata de nenorocirile comise in instantele si parchetele din tara noastra, garnisite cu imixtiunea nepermisa a serviciilor secrete.
Este vorba despre Louis Freeh (foto), cel care a condus FBI intre 1993 si 2001 dupa ce la sfarsitul anilor ’80 fusese principalul procuror din mega-ancheta “Filiera Pizza”, impotriva mafiei siciliene din SUA. Intr-un articol publicat joi, 23 august 2018, in revista americana Forbes, Freeh (actualmente unul dintre avocatii omului de afaceri Puiu Popoviciu) denunta actiunile represive ale DNA si SRI, propunand in schimb un plan in 5 etape pentru reformarea sistemului judiciar romanesc.
Nu doar Forbes blameaza nenorocirile Binomului, ci si doua site-uri de stiri europene (Theparliamentmagazine.eu si Brussels-express.eu), care merg mai departe si aduc in discutie un caz recent care a zguduit opinia publica romaneasca: moartea judecatorului Stan Mustata. Aceste doua portaluri pledeaza insistent pentru o amnistie nationala, ca un pas pentru reconcilierea romano-romana, si pentru eliminarea abuzurilor, cu atat mai mult cu cat Romania va prelua in ianuarie 2019 presedintia semestriala a Consiliului Uniunii Europene.

Iata mai intai articolul din Forbes:
”Un fost director al FBI evidentiaza cinci pasi pentru restabilirea statului de drept in Romania
Un fost director al FBI a cerut actiuni radicale pentru restabilirea statului de drept in Romania, in contextul intensificarii ingrijorarilor cu privire la felul in care o orientare anti-coruptie erodeaza libertatile si restrange dreptul la exprimare.
Louis Freeh a intocmit un plan in cinci puncte pentru o natiune care a ajuns in presa de pe mapamond cu protocoalele dintre SRI si institutii precum Parchetul General si Consiliul Superior al Magistraturii.
‘Aceste protocoale, ascunse publicului romanesc si legislativului care supravegheaza SRI, reprezinta o intelegere ascunsa pentru deturnarea statului de drept, prin transformarea ofiterilor de informatii in agenti judiciari. Ele submineaza integritatea si independenta sistemului judiciar, ajutand in mod nedrept procurorii si compromitand independenta magistratilor. Aceste pacte secrete au provocat un scandal justificabil in Romania, Uniunea Europeana si Statele Unite’, a declarat Louis Freeh intr-un interviu.

Filiera FBI
In varsta de 68 de ani, Freeh a activat ca director al FBI timp de opt ani dupa numirea lui de catre presedintele Bill Clinton in 1993, incunundandu-si cariera (inceputa ca agent special) in functia de procuror general adjunct al Statelor Unite si judecator districtual pentru Districtul Sudic din New York. In prezent, el activeaza in calitate de consultant independent, prin compania sa FGIS, inclusiv pentru un roman care isi contesta condamnarea obtinuta de catre Directia Nationala Anticoruptie (n.r. – Puiu Popoviciu).
Comentariile lui Louis Freeh vin intr-o luna marcata de violentele dintre politie si protestatari in Bucuresti, pe 10 august, precum si de acuzatia lui Liviu Dragnea (presedintele PSD, partid aflat la putere) privind tentativa de asasinare a acestuia. Dragnea a afirmat ca a devenit anul trecut tinta a patru straini platiti de un ‘om foarte celebru’. Cu toate acestea, Parchetul General, DIICOT si SRI au sustinut ca nu au informatii despre vreun atac.
Ingrijorarile legate de lupta anticoruptie au fost semnalate de entitati precum Drepturile Omului Fara Frontiere (Human Rights Without Frontiers International), Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept (Comisia de la Venetia) si Magistrati Europeni pentru Democratie si Libertati (Magistrats Europeens pour la Democratie et les Libertes – MEDEL), o asociatie a judecatorilor si procurorilor europeni.
Freeh considera ca aceste aspecte problematice au afectat economia Romaniei, observand ca publicatia Business Review a relatat anul trecut ca investitiile straine directe din partea unor jucatori majori au scazut in Romania anul trecut, in ciuda cresterii consemnate la nivelul Uniunii Europene.

Planul in cinci puncte
Louis Freeh doreste ca Guvernul si Parlamentul Romaniei sa ia urmatoarele masuri spre a remedia ceea ce el denumeste o ‘criza grava a statului de drept’:
1) Un angajament privind investigarea si punerea sub acuzare a toate tipurilor de cazuri de coruptie prevazute de lege, dar si respectand legea;
2) Eliberarea indivizilor condamnati cu incalcarea dreptului la un proces echitabil, cu dovezi insuficiente sau obtinute ilegal, ori pe baza protocoalelor unor judecatori aflati in conflict de interese;
3) Infiintarea unei comisii independente formate din judecatori si experti legali recunoscuti la nivel internationali, avand atributii si finantare pentru a investiga protocoalele secrete, a examina operatiunile Parchetului General, ale DNA si ale SRI, iar apoi pentru a face recomandari in sensul unor reforme;
4) Un angajament al Guvernului de a stabili in mod confidential judecatorii care au devenit subiecti ai ‘dosarelor’ create pe vremea cand protocoalele produceau efecte, precum si de a examina natura si durata suspiciunilor;
5) Stabilirea unor entitati care sa verifice responsabilitatea profesionala pentru Parchetul General, DNA si SRI, sa examineze plangerile impotriva acestor institutii si a personalului lor, precum si sa stabileasca standarde de comportament si de tragere la raspundere.

De la ‘Gulag’ la Democratie
‘Romania a progresat de la stadiul de ‘gulag’ al terorii comuniste la cel de democratie esentiala pentru UE, NATO si comunitatea internationala a celor care iubesc libertatea. Insa principiile legale fundamentale stipuleaza libertatea si prosperitatea fiecarei natiuni democratice; iar intr-o economie globala, investitiile straine directe vor creste numai pe fondul credintei ca sistemele legale robuste pot proteja aceste beneficii. Eu am incredere ca poporul roman si liderii sai vor avea vointa, angajamentul si tenacitatea sa restabileasca statul de drept pentru generatiile viitoare’, a comentat Louis Freeh.
In mandatul lui de director al FBI, Freeh a fost procurorul principal in asa-numitul caz ‘Filiera Pizza’ (‘The Pizza Connection’), cea mai mare si mai complexa investigatie a tuturor timpurilor intreprinsa de catre Guvernul Statelor Unite ale Americii. Cazul a vizat o ampla operatiune de trafic de droguri in SUA, prin intermediul unor membri ai crimei organizate siciliene, care foloseau pizzerii drept afaceri de fatada. Dupa investigatie, Freeh a lucrat ca principalul procuror federal in procesul care a durat 14 luni si a obtinut condamnarea a 16 dintre cei 17 inculpati. In 1990, el a fost numit de catre Procurorul General intr-un post de procuror special, cu rolul de a coordona investigatia legata de uciderea, folosind bombe trimise prin posta, a judecatorului federal Robert Vance din Birmingham (Alabama), precum si a activistului pentru drepturi civile Robert Robinson din Savannah (Georgia). Acest caz a devenit cunoscut sub numele VANPAC. Dupa investigatii amanuntite, un suspect a fost retinut, pus sub acuzare si condamnat.
Mai multe grupuri de justitie civila si drepturile omului spera ca interventia lui Freeh in scandalul legat de justitia din Romania poate ajuta la canalizarea atentiei internationale asupra neregulilor din tara respectiva. Acest scandal mai are de parcurs un drum lung”.

Iata materialul din The Parliament Magazine:

„Romania trebuie sa ia masuri drastice impotriva mostenirii lasate de coruptie inainte sa preia presedintia Consiliului UE
Chiar daca August este in mod traditional o luna linistita (institutiile, restaurantele si strazile din Bruxelles devenind tacute, pe masura ce multi scapa din oras pe timpul vacantei de vara), in Romania lucrurile sunt oricum, numai nu calme.
In ultimele saptamani si luni, strazile si pietele din Bucuresti au fost adesea blocate rutier, zeci de mii de cetateni ai tarii iesind sa isi faca auzite vocile, pe fondul unei crize politice care escaladeaza rapid.
Cauza este binecunoscuta: batalia aparent nesolutionabila impotriva intelegerilor secrete si a coruptiei chiar din interiorul organismului care teoretic este responsabil cu eradicarea coruptiei, Directia Nationala Anticoruptie (DNA), intr-o tara catalogata in mod repetat de catre Transparency International drept una dintre cele mai corupte ale Uniunii Europene.

Recent, eforturile anticoruptie au provocat prapastii uriase in peisajul politic si in institutiile de stat din Romania, deja afectate de scindari. In conditiile in care tara se pregateste sa preia presedintia Consiliului UE, sunt necesare masuri drastice acum mai mult decat oricand, pentru a rezolva aceasta confruntare care face mult rau. O solutie? O amnistie politica nationala, avand ca scop o resetare din aceste dezbinari care s-au manifestat mult prea clar intr-o vara a protestelor din toata tara. Nu exista semne legate de faptul ca s-ar fi ajuns la o solutie in Romania, iar blocajele legale si politice nu dau semne de diminuare.

In aceasta vara, Liviu Dragnea, presedintele PSD si al Camerei Deputatilor, a fost condamnat la trei ani si jumatate de inchisoare pentru incitare la abuz in serviciu, iar procesul se afla in faza de apel. Intre timp, PSD a pregatit o serie de actiuni pentru suspendarea presedintelui Klaus Iohannis (provenit din PNL si sustinut de opozitie), care la randul lui a revocat-o in acest an pe Laura Kovesi de la conducerea DNA. Aceasta avusese un mandat marcat de o crestere a condamnarilor in ultimul an, neverosimila din punct de vedere statistic.

DNA a ajuns sa aiba o relatie toxica cu Serviciul Roman de Informatii (SRI), fiind imperios necesar ca acestei relatii sa-i fie pus capat. Cele doua institutii, indispensabile pentru lupta anticoruptie, au dezvoltat o relatie care a creat un teren pentru abuzuri in sistemul de justitie. Aceasta alianta care lucra doar in slujba ei insesi, cimentata printr-un protocol de cooperare, reprezinta o ingrijoratoare reminiscenta a justitiei din perioada comunista, dirijata de temuta Securitate. Aparent, aceasta relatie s-a extins pana la manipularea unor judecatori, SRI fiind acuzat de catre o comisie parlamentara ca ar fi incercat sa influenteze deciziile judecatorilor din dosare ale DNA, chiar si folosindu-se de Facebook.
Romania are nevoie sa isi repare nu doar imaginea, ci si responsabilitatea din punct de vedere democratic a acestor doua institutii, foarte importante pentru tara. Standardele judiciare ale unui stat nu pot fi diluate atat de puternic fara un impact asupra drepturilor cetatenilor sai.

In martie anul acesta, un raport publicat de organizatia noastra a relevat faptul ca, in prezent, Romania nu poate oferi garantii in sensul unui proces echitabil sau al unor conditii de detentie in conformitate cu legislatia internationala.
In aceasta luna, fostul judecator roman Stan Mustata – care ispasea o condamnare de 8 ani si 6 luni de inchisoare pentru luare de mita – a suferit un atac de cord si a murit. Magistratul, care era inchis de peste doi ani, avea cancer si unele probleme renale, conform presei romanesti. Avocatii lui Mustata vor depune o plangere oficiala pentru neglijenta medicala, tinand cont de conditiile in care el era tinut inchis, in ciuda faptului ca ii erau cunoscute problemele de sanatate.

Acest palmares nefavorabil nu ii preocupa doar pe cetatenii Romaniei, ci si pe toate statele membre UE. Un numar de romani care locuiesc in afara tarii, precum si alti cetateni UE, au fost inculpati si dati in urmarire europeana, fiindu-le aduse acuzatii false.
Fara o schimbare semnificativa, dincolo de o schimbare la nivelul conducerii, Romania nu poate respecta cerintele minime privind drepturile omului. Este nevoie de parcurs anumiti pasi. Raportul nostru recomanda ca mandatul european de arestare sa fie folosit doar pentru cele mai grave infractiuni, alertele legate de inculpatii dati in urmarire sa fie aprobate pentru punerea in circulatie la nivelul UE doar numai examinarea unor posibile abuzuri, iar statul membru al Uniunii Europene caruia ii este ceruta extradarea inculpatului sa pastreze o marja suficienta pentru a trage concluzii in procesul sau decizional. De asemenea, sugeram ca victimele abuzurilor sa aiba acces la mecanisme de redresare printr-un proces corect, public si impartial.

In contextul in care partidele politice din Romania continua sa se arate reciproc cu degetul, UE are acum o oportunitate de aur pentru a forta mana acestei tari, demonstrand ca standardele judiciare pe care toate statele membre trebuie sa le respecte nu pot fi asa de usor batjocorite. Daca Uniunea Europeana va mai astepta mult, va fi prea tarziu. Romania este programata sa preia presedintia rotativa a blocului comunitar in perioada ianuarie-iunie 2019, ceea ce efectiv o va face responsabila de conducerea UE timp de sase luni. Acest lucru vine intr-unul dintre cele mai critice momente din istoria UE, iesirea Marii Britanii din Uniune fiind stabilita pentru finele lui martie 2019. Mai mult: intre 23 si 26 mai 2019, cetatenii UE vor fi chemati sa aleaga un nou Parlament European.

Este cat se poate de evident ca Romania nu poate conduce institutiile UE intr-o perioada fundamentala inainte sa isi rezolve propriile probleme interne. O amnistie nationala ar putea fi exact ceea ce este nevoie ca sa curete statul, iar anul 2019 sa poata debuta cu o noua gandire si prioritati innoite”.

Redam articolul din Brussels Express:
„Lungul drum al Romaniei catre justitie
In contextul in care institutiile UE se intorc la lucru dupa vacanta de vara, o problema critica la orizont este faptul ca peste patru luni Romania va prelua presedintia Consiliului Uniunii Europene in perioada in care este programat Brexitul. Dar sistemul de justitie din Romania inca are mult de parcurs pana la indeplinirea standardelor europene.

Romania va prelua presedintia Uniunii Europene in ianuarie 2019, un pas important pentru o tara care abia ce a aderat la UE in 2007, iar acest lucru va impinge acest stat in atentia Bruxelles-ului. Cand Romania a devenit membra UE, existau ingrijorari ca ea nu era pregatita, din punctul de vedere al nivelurilor coruptiei si al sistemului de justitie. Din nefericire, multe dintre acele ingrijorari sunt inca valabile astazi, iar Romania ramane sub supraveghere speciala, printr-un mecanism de cooperare si verificare (MCV). Tara a fost incurajata activ de catre comunitatea internationala sa-si continue lupta anticoruptie, fosta sefa a Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), Laura Codruta Kovesi, devenind aproape o vedeta in presa occidentala pentru ceea ce a parut sa fie abordarea ei dura. Insa comunitatea internationala si-a neglijat datoria de a insista asupra respectarii drepturilor omului si a statului de drept in legatura cu metodele folosite in aceasta necesara campanie anti-coruptie.

In Romania, DNA a devenit obiectul unei anchete de cand Kovesi a fost auzita intr-o inregistrare din 2017 dandu-le ordine angajatilor sa faca investigatii fata de prim-ministru si colegii acestuia, precum si folosind fraza ‘a pune presiune’, cu referire la Guvern, ca reactie la mutarile acestuia de a-i limita autoritatea. Au urmat dezvaluiri ca doi procurori importanti din DNA fortasera in 2015 un martor sa fabrice dovezi impotriva lui Sebastian Ghita (proprietar de media si fost parlamentar), martorul fiind avertizat ca familia i-ar fi devenit tinta in cazul in care el nu ar fi cooperat.

In Romania, exista o ingrijorare privind rolul ascuns al serviciilor de informatii in legatura cu directionarea anchetelor anticoruptie. Serviciul Roman de Informatii (SRI) efectueaza annual 20.000 de interceptari telefonice in numele DNA si initiaza investigatii ale acestui parchet. Generalul SRI Dumitru Dumbrava a spus public ca SRI considera sistemul judiciar drept un ‘camp tactic’ de operatiuni. Atat SRI, cat si DNA au fost criticate pentru subminarea independentei judiciare.

De asemenea, a fost dezvaluit faptul ca protocoalele au fost semnate intre SRI, pe de o parte, si Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul General, Consiliul Superior al Magistraturii si Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, de cealalta parte. Aceste protocoale sunt alarmante din punctul de vedere al drepturilor omului, al respectarii Constitutiei si al conflictului de interese. Este inacceptabil, prin prisma standardelor europene, ca CSM – organismul responsabil pentru reglementarea activitatii judecatorilor si procurorilor – sa aiba o relatie secreta, care ar influenta judecatorii pe care ii numeste sa pronunte hotarari in interesul serviciilor de informatii si al partenerilor acestora de la DNA. De asemenea, s-a spus ca protocoalele sunt folosite pentru ocolirea mecanismelor constitutionale cand vine vorba despre strangerea dovezilor. Existenta unor asemenea protocoale reduce credibilitatea rezultatelor sistemului romanesc de justitie.

Presiunea pe sistemul judiciar este alt motiv de alarma. Marius Iacob, prim-adjunctul procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, a afirmat public ca DNA are in lucru 300 de dosare vizand magistrati. Daca luam in considerare ca un dosar poate include doi sau trei magistrati si daca un magistrat ar putea lucra la zece cazuri pe an, aceasta presupune o vulnerabilizare uriasa a magistratilor in fata presiunilor ori a influentelor intr-un caz sau altul.

Un raport recent scris de Emily Barley, Lisi Biggs-Davison si Chris Alderton, si publicat de Due Process si CRCE, prezinta Romania drept tara cea mai prost plasata la nivelul UE in materie de incalcari ale drepturilor omului. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a descoperit un total de 272 de incalcari din 2014 pana in 2017. Vorbind despre tratament inuman sau degradant, Romania se plaseaza in mod clar numai dupa Rusia la nivelul Consiliului Europei. In privinta incalcarii dreptului la un proces echitabil, Romania se situeaza numai dupa Rusia si Turcia, in randurile celor 47 de state membre ale Consiliului Europei.

Conditiile din inchisorile romanesti sunt groaznice, raportul evidentiind cele 104 de abateri descoperite de CEDO in Romania, privind tratamente inumane sau degradante, majoritatea fiind inregistrate in detentie. Supraaglomerarea penitenciarelor romanesti au atras multe critici din partea CEDO. Si acest aspect este comentat in raportul privind dreptul la un proces echitabil: ‘In Romania, fiecare caz a scos la lumina conditiile dezgustatoare din inchisori; adesea este vorba despre infestari cu plosnite si paraziti, instalatii sanitare inadecvate dedicate detinutilor, precum si celule reci, umede si intunecate’.
Conditiile din detentie au ajuns in presa interna si chiar internationala cand directorul spitalului de la Penitenciarul Rahova a fost pus sub acuzare, patru angajati au fost arestati preventiv, iar alti patru trimisi in arest la domiciliu, fiind invinuiti de comiterea unor violente impotriva detinutilor. Aceste acuzatii impotriva personalului includ rele tratamente si agresiuni. A urmat moartea fostului judecator Stan Mustata. El ispasea o pedeapsa in inchisoarea de la Jilava, dupa o condamnare pentru luare de mita, si avea parte de un tratament infiorator. In ciuda cunoscutelor sale probleme cu rinichii, Mustata a fost mutat in puterea noptii dintr-o puscarie in alta, chiar in timp ce vomita. Ulterior, fostul magistrat a murit in urma unui atac de cord la spitalul Carol Davila din Bucuresti, iar spitalul a sesizat procurorii, existand ingrijorari grave legate de tratamentul aplicat pana atunci judecatorului. Ca urmare, au fost declansate anchete, iar acum putem doar spera ca acestea ar putea in sfarsit sa produca o schimbare reala.

Desigur: trebuie sa sprijinim presedintia Romaniei (n.r. la Consiliul UE), dar trebuie sa si folosim acest context ca sa ii demonstram tarii ca ne pasa nu doar de campania lor anticoruptie (altminteri foarte necesara), ci si de maniera in care ei o deruleaza. Standardele actuale privind drepturile omului, statul de drept si independenta judiciara nu se ridica la asteptarile noastre legate de un stat membru UE; ca sa nu mai punem la socoteala un stat aflat la presedintia Consiliului, o institutie de la Bruxelles absolut cruciala pentru Uniunea Europeana”.