De fapt, cine sunt instigatorii reînvierii in România a marotei antisemite?
La Oradea, în ziua de 8 septembrie 2018, în cadrul TIFF-ului, a avut loc premiera în România a filmului românesc „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”, în regia lui Radu Jude. Din 28 septembrie a.c. acest film a intrat în cinematografele din România. Mai devreme, în perioada 29 iunie-7 iulie a.c. el a fost prezentat și la Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary.
Centrul Național al Cinematografiei, instituția publică de interes național, în subordinea Ministerului Culturii și Identității Naționale, a acordat din Fondul cinematografic un credit nerambursabil pentru realizarea acestui film și apoi distribuirea lui în țară și străinătate. „Banii pentru film nu au fost puțini”, a recunoscut producătoarea Ada Solomon.
Regizorul Radu Jude a declarat că a scris scenariul pentru filmul „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” dintr-un sentiment de frustrare, dar n-a avut incotro: filmul ar fi o reconstituire istorică.
Producătoarea Ada Solomon, vizibil pe langa istorie„, a declarat că intenția ei și a regizorului Radu Jude a fost ca oamenii să afle din film cât mai multe informații despre holocaustul împotriva evreilor români înfăptuit de Poporul Român în timpul celui de-al doilea Război Mondial. Ce-ai zis mă ? Regizorul Radu Jude a fost ajutat să realizeze acest film de către producătorul asociat Holger Stern. După nume și mai ales după mame, principalii realizatori ai acestui film împotriva Adevărului și Poporului Român sunt alogeni. Ei își ascund, e dreptul lor, adevărata identitate etnică.
Doi nemernici care denigrează permanent Neamul RomânescRomânii care au văzut filmul „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” au aflat următoarele neadevăruri:
1) – România este pe locul doi în lume, după Germania nazistă, în ce privește omorârea evreilor în timpul celui de-al doilea Război mondial.
2) –– Poporul Român a omorât circa 380.000 de evrei, în perioada 1939-1944, la ordinul Mareșalului Ion Antonescu și cu sprijinul Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu Patriarhul Nicodim (1939-1948).
3) – Generalul Adolf Eichmann i-a telefonat Mareșalului Ion Antonescu și i-a transmis felicitări pentru generalii români care au început înaintea Germaniei hitleriste să-i ucidă pe evrei.
4) – Mareșalul Ion Antonescu și Guvernul României au masacrat sute de mii de evrei la îndemnul Bisericii Ortodoxe Române.
5) – Românii i-au omorât pe evrei din motive rasiale, numai pentru vina de a fi evrei, inclusiv în anul 1941.
6) – În timpul războiului, masacrul de la Odessa ar fi fost provocat de Armata Română, după ce evreii sovietici (foarte bine organizați și coordonați) au dinamitat și distrus clădirea în care se aflau conducătorii marilor unități militare românești.
Autorii și realizatorii acestui film împotriva Poporului Român și a României, cei care au ignorat și ascuns Adevărul istoric, au profitat de faptul că Legea cinematografiei, Legea nr.630/2002, cu numeroasele ei modificări și completări, nu-i sancționează pe regizorii și autorii scenariilor pentru firmele istorice care au vedenii, care inventează și difuzează minciuni. Ei au profitat de faptul că Legea cinematografiei nu obligă la efectuarea și trecerea unui test de cunostinte istorice pentru regizorii de filme.
Altfel ar fi cunoscut următoarele Adevăruri:
* Președintele statului Israel, Shimon Peres, a declarat în ziua de 12 august 2010 la o conferință de presă la Palatul Cotroceni, în prezența Președintelui României, următoarele: „Nu vom uita niciodată că, în perioada cea mai întunecată a Europei, în perioada nazistă, românii au salvat viețile multor evrei de aici – 400.000 de evrei – care au venit în Israel și au contribuit și contribuie la construirea Israelului; ei iubesc Israelul, dar nu și-au uitat iubirea pentru România, și-au păstrat cultura românească. Pentru acestea, doresc să mulțumesc poporului român și să spun că aceasta este o prietenie care nu se va termina și care va continua multă vreme în viitor, nu doar în istorie.”
* Eminența Sa, Dr. Alexandru Șafran (în foto alaturat), a fost Rabinul Comunităților Evreiești din România în perioada 1940-1947 și apoi marele Rabin al Genevei. La 28 martie 1995, în Parlamentul României, Rabinul Alexandru Șafran a rostit un magistral discurs din care am selectat următorul fragment: „Din acest punct de vedere, al deportării evreilor în Polonia, România se situează în rândul acelor puține țări europene cotropite de armatele lui Hitler, ca Bulgaria, Danemarca, Finlanda, care nu și-au trimis copii de obârșie evreiască să piară în gazul și în focul de la Auschwitz.” Deci, nici un evreu din România nu a fost ucis la Auschwitz. Așa a declarat fostul Rabin al Comunităților Evreiești din România, din perioada 1940-1947.
* Profesorul univ. dr. Alfred Hârlăoanu, fost șef al Comunității Evreiești din București a predat (timp de 30 de ani) limbi moderne la Academia de Studii Economice (ASE) și a scris cărțile: „Istoria Universală a Poporului Evreu”, „Istoria Biblică” și „Limba Ebraică – curs intensiv și texte sacre bilingve.”
Reputatul istoric și lingvist, a prezentat, pentru prima oară, cu date și cifre din arhivele israeliene, care a fost contribuția evreilor români la edificarea statului Israel. Prof. univ. dr. Alfred Hârlăoanu a acordat un interviu ziarului „Ziua” în 5 martie 2013, în care s-a referit și la salvarea evreilor de către români, în Ardeal, după Diktatul de la Viena, din 30 august 1940. El a declarat că: „Dr.Șafran, aduce numeroase exemple în care intelectuali români și oameni simpli au încercat să salveze populația evreiască din România. Și cred că aici trebuie în primul rând menționată activitatea prof. dr. Raoul Șorban, care a reușit, în perioada 1940-1944 să salveze din ghearele horthyste circa 16.000-20.000 de evrei pentru acre a și fost desemnat în Israel Drept între popoare…
A fost o acțiune cu totul ieșită din comun, unică în Europa, prin care toți cei salvați din Ardealul ocupat au fost îmbarcați la Constanța și au fost expediați în Țara Sfântă sau a rămas în țară.”
Menționez că am avut șansa și onoarea să-l cunosc și să colaborez cu prof. dr. Raoul Șorban (în foto alaturat) și ca primar i-am înmânat titlul de cetățean de onoare al municipiului Cluj-Napoca. La Primăria municipiului Cluj-Napoca au fost lansate cărțile dânsului: „Chestiunea maghiară” și „Invazia de stafii”.
* Fostul Rabin al Clujului, Moshe Carmilly – Weinberger într-un text memorialistic din luna mai 1988, scris la New York, cu titlul: „Ajutorul României în acțiunea de salvare a evreilor în timpul nazismului” a afirmat, între altele, că: „…prin mijlocirea lui Raoul Șorban, s-a realizat o largă cooperare, cu participarea lui Emil Hațieganu, a episcopului Iuliu Hossu, a lui Aurel Socol, a mai multor preoți greco-catolici și ortodocși, ca Titus Moga, Florea Mureșan, Vasile Aștileanu, Cosma, Stănescu și a altora, a lui Eugen Filotti, ambasadorul României la Budapesta, a consulului României la Oradea, Mihai Marin, a colonelului Mihai Gurgu, atașat militar – cu mașina căruia au fost trecuți peste graniță, în România, mai mulți evrei și neevrei, între ei Ernest Marton – și a colonelului Victor Cupșa din Turda, datorită căruia s-au obținut sute de documente de călătorie pentru evreii refugiați în România, a prof. dr. Coriolan Tătaru din Sibiu și a multor altora. Datorită acestei colaborări a fost mobilizată populația românească de-a lungul întregii frontiere româno-maghiare, care, în mod dezinteresat a facilitat trecerea graniței de către evrei.”
* În cartea „O istorie a românilor”, având coordonatori pe Stephen Fischer-Galați, Dinu C. Giurescu, Ioan Aurel-Pop, Fundația Culturală Română, Centrul de Studii Transilvane, apărută la Cluj-Napoca în anul 1998, la pag. 271 scrie că:
Mareșalul Ion Antonescu „are meritul de a fi salvat de la „Soluția finală” viața a circa 350.000 de evrei români…”.
De reținut că, actualul Președinte al Academiei Române, prof.univ.dr.Ioan Aurel Pop, alături de ceilalți autori ai acestei cărți, a subliniat Adevărul că Poporul Român, a salvat de la moarte circa 350.000 de evrei români.
Fără documente și fără argumente logice, regizorul și scenaristul Radu Jude s-a situat împotriva Adevărului și a culpabilizat pe nedrept Poporul Român, cel care a contribuit decisiv la înființarea statului Israel, în anul 1948.
* În cartea „Dialoguri cu Raoul Șorban”, de Constantin Mustață, apărută la editura „Anotimp” din Oradea, în anul 2002, la întrebarea dacă a fost holocaust în România, prof. dr. Șorban a răspuns: „Nu! Holocaust a fost în Ungaria.” (pag.25).
Raoul Șorban a susținut că Poporul Român i-a salvat pe evrei, în timp ce Ungaria a trimis la moarte, în numai două luni 618.000 de evrei. Această afirmație a făcut-o și la inaugurarea Muzeului Holocaustului din Washington.
Opinia sa a fost susținută de Rabinii Alexandru Șafran și Moshe Carmilly – Weinberger. Dacă ar fi fost în viață cei doi mari Rabini și prof. univ. dr. Raoul Șorban ar fi fost pedepsiți cu închisoarea până la trei ani în baza Legii nr. 157 din 2 iulie 2018, privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului.
O asemenea lege nu a fost adoptată în nici o altă țară din lume. Dimpotrivă, în primăvara anului 2018, Parlamentul Poloniei a adoptat o lege menită să apere imaginea țării și care pedepsește cu închisoare până la trei ani pe cei care atribuie „națiunii sau statului polonez” crimele comise de naziștii germani în Polonia ocupată. Legea a fost promulgată de Președintele Poloniei, Andrzej Duda,
* În interviul cu titlul „Memoria este un act etic, și înseamnă acțiune, înseamnă viitor”, acordat lui Ioan Pop de la „Fundația Română Literară”, Dr. Alexandru Șafran, Rabinul șef al Comunităților Evreiești din România din perioada 1940-1947, apar următoarele precizări:
a) S-a adresat Patriarhului Nicodim, Mareșalului Antonescu și Mitropolitului Bălan al Ardealului solicitându-le sprijin pentru salvarea evreilor români, să nu ajungă în lagărele de exterminare.
b) După discuția cu Mitropolitul Bălan, „Mareșalul Ion Antonescu a renunțat la deportarea evreilor în lagărele din Polonia, în ciuda marilor presiuni exercitate de germani asupra Guvernului român ca să procedeze la aplicarea „soluției finale”, adică deportarea populației evreiești care a mai rămas înspre lagărele de exterminare din Polonia.”
c) În timpul unei audiențe la Mareșalul Antonescu pe tema deportării evreilor români în Transnistria, Primul –Ministru i-a spus Rabinului Șafran: „Voi sunteți vinovați!”.
d) Regina-mamă Elena a vorbit cu Mihai Antonescu, ministrul de Externe al României și a obținut, în luna decembrie 1941 aprobarea ca să se trimită ajutoare evreilor deportați în Transnistria. Contrar acestui adevăr, regizorul Radu Jude și producătoarea filmului Ada Solomon au scos din context și dintr-o stenogramă a unei ședințe a Consiliului de Miniștri și au luat un fragment pe care l-au pus în ghilimele ca titlu al filmului.Rabinul șef Dr. Alexandru Șafran a confirmat că ministrul Mihai Antonescu a dovedit că a avut omenie și nu a căutat să intre în istorie ca barbar. Adevărul și realitatea bate filmul gândit și realizat de niște alogeni împotriva Poporului Român și a României în Anul Centenarului Marii Uniri.
* În semn de prețuire pentru Poporul Român care a salvat peste 400.000 de evrei în perioada 1940-1944 și i-a ajutat să ajungă în Palestina pentru a forma statul Israel, trei premieri ai acestui stat, respectiv Golda Meir, Menaham Begen și Shimon Peres au vizitat România – tara care a menținut permannt relații diplomatice apropiate singura intre toate țările foste socialiste. 
În ziua de 14 mai 1948, când s-a înființat statul Israel populația acestuia a fost de 600.000 de locuitori (cu tot cu arabi), din care peste 400.000 au fost evrei plecați din România și salvați de Poporul Român de la holocaustul ordonat de Adolf Hitler și coordonat de medicul evreu Mengele în lagărele de experimentare și de exterminare germane.
Regizorul Radu Jude și producătoarea Ada Solomon au ascuns în acest film Adevărul că în ziua de 1 martie 1941 s-a înființat la București Teatrul Evreiesc de Stat, în limba idiș, cunoscut cu numele Teatrul Evreiesc Barașeum, de pe str. Dr. Iuliu Barasch.
În perioada 1941-1944 (și ulterior), în București a existat primul și singurul teatru evreiesc din Europa, deschis în perioada când Radu Gyr (în foto) a fost director general al teatrelor. Înființarea și existența Teatrului Evreiesc din București, în perioada 1941-1944, dovedește că filmul lui Radu Jude este împotriva Adevărului, a Poporului Român și a României. (Prof.dr. Gh. Funar)
