Drapel dus de Junii Roşiori la Alba Iulia, în 1918, descoperit în Șchei
Steagul este expus la Muzeul Primei Şcoli Româneşti. Drapelul îl înfăţişează pe Mihai Viteazul, domnitorul care a reuşit să stăpânească pentru scurt timp cele trei ţări care au format, trei veacuri mai târziu, România modernă şi care a fost de trei ori la Braşov
Steagul este expus la Muzeul Primei Şcoli Româneşti. Drapelul îl înfăţişează pe Mihai Viteazul, domnitorul care a reuşit să stăpânească pentru scurt timp cele trei ţări care au format, trei veacuri mai târziu, România modernă şi care a fost de trei ori la Braşov.
Steagul a fost descoperit în urmă cu câteva zile în depozitul Complexului muzeal al Primei Şcoli Româneşti. Vizitatorii care ajung în Şchei vor vedea şi steagul cu care s-a încoronat Regele Ferdinand, în 1922, la Alba Iulia.
Camerele de depozitare de la Muzeul Primei Şcoli Româneşti încă nu şi-au arătat toate secretele. Periodic, directorul instituţiei, părintele Vasile Oltean, face noi descoperiri. Cea mai recentă este un steag care îl înfăţişează pe domnitorul Mihai Viteazul, care a fost dus de Junii Roşiori la Alba Iulia, în 1918.
Potrivit preotului Vasile Oltean, directorul Muzeului Primei Şcoli Româneşti, imaginea pictată pe steag seamănă perfect cu cea pe care a realizat-o Nicolae Cretan, la Praga, când Mihai Viteazul s-a întâlnit cu Împăratul Rudolf de Habsburg.
Tot recent a fost descoperită şi Cronica Transilvaniei din vremea lui Mihai Viteazul, de la Nurnberg, din 1603. Şi acest document preţioes este expus la Muzeul din Şcheii Braşovului. Este cea mai veche cronică despre Mihai Viteazul, la un an şi jumătate de la moartea lui, are 700 de pagini și conține aprecieri formidabile despre Mihai Miteazul, pomenit drept Mihai der Tapfere, adică Mihai Eroul.
Toate acestea au fost scoase la lumină din camerele de depozitare ale Complexului muzeal, care are alte 3 camere de cărţi, documente şi obiecte ce urmează să fie cercetate. Gestul salvator se datorează, spune preotul Vasile Oltean, preotului Ioan Prişcu, participant şi el la 1918, la Marea Unire.
După ce, în 1949, Anna Pauker a dat decretul prin care Armata Română trebuia să ardă, în fiecare lună, 40 de metri liniari de arhivă bisericească, Ioan Prişcu a urcat tezaurul de documente în turnul Bisericii şi a zidit uşa de intrare la turn, fără să sufle cuiva o vorbă. Abia în 1967 s-au descoperit şi de atunci tot căutăm, tot aflăm şi găsim noutăţi”, dezvăluie preotul Vasile Oltean.
Tot în aceste depozite a fost descoperit şi steagul cu care s-a încoronat, la Alba Iulia, în 1922, Regele Ferdinand, prezentat deja braşovenilor. Steagul a fost al unui şcheian, Petre Popovici, care l-a ascuns pe vremea comunismului.
Pe toate acestea, dar şi alte comori le veţi găsi în Muzeul Primei Şcoli Româneşti, din Şcheii Braşovului.
Vifor Rotar
