I00 de ani de la Marea Unire, 600 de ani de statalitate maximă a Țării Românesti !
Anul acesta s-au împlinit 600 de ani de la trecerea la cele veşnice a unuia dintre cei mai de seamnă domnitori români, alături de Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş (care i-a fost nepot) şi Mihai Viteazul
De numele lui Mircea cel Bătrân se leagă desavarsirea statalitatii deplina a Ţarii Româneasti care a cunoscut cea mai mare întindere din toate timpurile si era deplin independentă,Iar de atunci sunt mai bine de 6 secole!! Mircea cel Mare, sau cel Bătrân, aşa cum a rămas în istorie, „s-a remarcat prin înaltele virtuţi: tăria credinţei, vitejia şi înţelepciunea cu care l-a înzestrat Dumnezeu pentru apărarea statalităţii şi creştinătăţii în lupta cu oştile Semilunei.
Pe plan intern a fost un inovator, activează comerţul şi acordă privilegii negustorilor transilvăneni şi polonezi, creează industria minelor de aramă, introduce mai multe emisiuni monetare, înfiinţează târguri noi, modifică sistemul organizării sociale, limitează puterea feudalilor, înzestrează oştirea, creează sisteme de fortificaţii la Dunăre şi Marea Neagră, schimbă fundamental aşezămintele bisericii noastre.
Pe plan extern, încheie o serie de alianţe, atât cu domnitorii români cât şi cu marile puteri străine. A întreţinut relaţii foarte bune cu Moldova lui Alexandru cel Bun,dar si cuSigismund de Luxemburg, regele Ungariei, şi cu regele Poloniei Wladislaw II Jagello a încheiat tratate în condiţii de deplină egalitate.
Încă din prima parte a domniei, Mircea Vodă a eliberat Dobrogea de sub stăpânirea genovezilor”.
Încă din prima parte a domniei, Mircea Vodă a eliberat Dobrogea de sub stăpânirea genovezilor”.
Ţara Românească a cunoscut cea mai întinsă cuprindere teritorială din toată istoria medievală, pe timpul lui Mircea cel Mare: de la Munţii Carpaţi până la Dunăre, şi cu Banatul Severinului până la Marea Neagră, cu posesiunile transilvane şi părţile tătăreşti şi cu cetatea Dârstorului.
Domnitorul muntean care avea doar 40 de ani i s-a spus „cel bătrân” – din slavonul „starâi”, care însemna vechi, doar pentru a se deosebi mai uşor de Mircea Ciobanul, sau alţi domnitori cu acest nume care au urmat, „ştiindu-se că la noi nu s-a folosit numeralul ordinal la domnii cu acelaşi nume”.
Practic, a fost primul domnitor cu acest nume. Cert este că mulţi s-au înşelat, crezând că domnitorul era foarte în vârstă.
Domnitorul muntean care avea doar 40 de ani i s-a spus „cel bătrân” – din slavonul „starâi”, care însemna vechi, doar pentru a se deosebi mai uşor de Mircea Ciobanul, sau alţi domnitori cu acest nume care au urmat, „ştiindu-se că la noi nu s-a folosit numeralul ordinal la domnii cu acelaşi nume”.
Practic, a fost primul domnitor cu acest nume. Cert este că mulţi s-au înşelat, crezând că domnitorul era foarte în vârstă.
Chiar şi Eminescu, în poezia sa, „Scrisoarea a III-a”, îi spune „moşneag”. „De fapt, când s-a dat bătălia de la Rovine, Mircea era tânăr, abia împlinise 40 de ani. Istoriografia românească l-a păstrat sub acest nume, deşi numele de Mircea cel Mare, folosit in ultima jumatate de veac, este mult mai nimerit”.
Principe între creştini, cel mai viteaz şi cel mai ager,
„Principe între creştini, cel mai viteaz şi cel mai ager”, după cum îl prezintă cronicarul Leunclavius, după o glorioasă domnie de 32 de ani, Mircea cel Mare a trecut la cele veşnice la 31 ianuarie 1418.
Principe între creştini, cel mai viteaz şi cel mai ager,
„Principe între creştini, cel mai viteaz şi cel mai ager”, după cum îl prezintă cronicarul Leunclavius, după o glorioasă domnie de 32 de ani, Mircea cel Mare a trecut la cele veşnice la 31 ianuarie 1418.
Trupul neînsufleţit a fost adus de la curtea voievodală de la Argeş, la ctitoria sa de la Cozia, în ziua de 4 februarie. „Moartea voievodului muntean este evocată într-o veche cronică sârbească: „Anul 6926 (1418) s-a pristăvit marele voievod al Ungro -Vlahiei, Io Mircea, ianuarie 31” In Cronica lui Axentie Uricariul, stă scris: „Murit-au Mircea Vodă în domnie şi l-au îngropat la mănăstirea de la Cozia”.
Pe mormântul voievodal a fost pusă o piatră mare de factură apuseană care a fost distrusă, mănăstirea a fost incendiată, iar mormintele lui Mircea şi ale altor domni au fost profanate în speranţa găsirii unor comori ascunse.
În vara anului 1916, trupele germane si austro-ungare în retragere au devastat mănăstirea, piatra tombală a domnitorului a fost mişcată din loc şi spartă, iar biserica a fost folosită ca adăpost pentru cai. Din iniţiativa Comisiei Monumentelor Istorice, la 15 mai 1938, pe mormântul marelui voievod Mircea s-a aşezat actuala piatră funerară, adusă din Bulgaria, cu inscripţia: „Aici odihnesc rămăşiţele lui Mircea, Domnul Ţării Româneşti, adormit în anul 1418”. Alături de Mircea cel Mare îşi doarme somnul de veci si mama lui Mihai Viteazul, călugărită după moartea fiului ei, sub numele de Teofana.
În vara anului 1916, trupele germane si austro-ungare în retragere au devastat mănăstirea, piatra tombală a domnitorului a fost mişcată din loc şi spartă, iar biserica a fost folosită ca adăpost pentru cai. Din iniţiativa Comisiei Monumentelor Istorice, la 15 mai 1938, pe mormântul marelui voievod Mircea s-a aşezat actuala piatră funerară, adusă din Bulgaria, cu inscripţia: „Aici odihnesc rămăşiţele lui Mircea, Domnul Ţării Româneşti, adormit în anul 1418”. Alături de Mircea cel Mare îşi doarme somnul de veci si mama lui Mihai Viteazul, călugărită după moartea fiului ei, sub numele de Teofana.
Cine stie sa o traduca in ungureste , sa o trimita lui Kelemen Hunor -‘
cel care a lansat sloganul Iooo de ani in Transilvania 100 de ani in Romania!
Unde era Ungaria dupa catastrofa de la Mohacs , cand Ungaria a disparut
practic,fiind transformat in pashalac!??
Transilvania a fost tot timpul Principat voevodal,
in care intodeauna romanii au fost majoritari !!