Dosar de sănătate (1)!
Ce se întâmplă când locuitorii unui oraș renunță la fluorul din apa potabilă?
Din anul 2007, locuitorii din Juneau, capitala statului Alaska, au votat pentru scoaterea fluorului din în apa potabilă care alimentează așezarea și, deși medicii avertizau că acest lucru va avea consecințe nefaste asupra stării de sănătate a oamenilor, astăzi nu se vede niciun efect negativ, ba din contră.
Decizia, venită după ani de dezbatere în Juneau a dus la o schimbare masivă și imediată a politicii de sănătate publică pentru locuitorii orașului și cartierului.
Potrivit medicilor fluorura reduce cariile și ne protejează, însă nimeni nu știa ce se întâmplă dacă fluorul ar fi oprit brusc din dieta oamenilor. Cu alte cuvinte, ce se întâmplă atunci când o populație se oprește brusc din ingerarea de fluor, cum au făcut cetățenii lui Juneau?
Acum, datorită unui nou studiu condus de Jennifer Meyer de la Universitatea din Alaska Anchorage, avem o nouă perspectivă asupra efectelor întreruperii fluorului. În cadrul studiului, Meyer a evaluat dosarele medicale a două grupuri de copii și adolescenți cu vârsta de până 18 ani.
“Cercetările anterioare spuneau că, fără prezența unor niveluri optime de fluor în apa de băut și astfel în gură și salivă, dinții se pot forma cu smalț mai slab și nu au capacitatea de a se remineraliza. Ne-am așteptat să observăm impacturi mai semnificative în rândul pacienților din Juneau care nu mai au parte de fluor, însă nu a fost cazul”, explică autorii în lucrarea lor.
Cu alte cuvinte renunțarea la fluor nu a dus la o creștere spectaculoasă a bolilor pe care medicii susțin că prezența sa în apa de băut le împiedică. Ba din contra (vezi nota de la final)!
Nu se știe dacă cele mai recente descoperiri vor fi suficiente pentru a influența și alte autorități locale în vedere adoptarea propriilor interdicții de fluorură, cert este că pentru stabilirea adevărului în ceea ce privesc beneficiile fluorurii pentru sănătatea noastră este nevoie de mai multe studii și experimente științifice.
sursa: https://www.sciencealert.com/here-s-what-happened-when-a-city-in-alaska-took-fluoride-out-of-their-drinking-water
traducere și adaptare: Radu Ungureanu – http://www.cunoastelumea.ro
NOTA REDACȚIEI
1. Întrebarea care se pune este următoarea:
Ce efecte asupra sănătății are fluorul, independent de efectul asupra dinților, care s-a dovedit în acest experiment că nu există sau este nesemnificativ? Pentru că, așa cum reclamă destui cercetători, fluorurarea apei țintește, de fapt, alte lucruri decât sănătatea publică!!!
2. Realitatea este aceea că un sistem guvernamental, medical, industrial şi internaţional sprijină fluorizarea apei şi a alimentelor, şi va fi nevoie de mulţi ani de muncă pentru a reduce expunerea continuă la compuşii pe bază de fluor.
3. Sunt date care arata clar?
– “Copiii care locuiesc într-o zonă cu un grad mare de expunere la fluor au de cinci ori mai multe şanse de a avea un IQ redus, spre deosebire de cei care trăiesc într-o zonă cu un nivel redus al fluorului.”
– Toxicitatea fluorului nu este specifică doar pentru un singur tip de ţesut, ca de exemplu cel neurologic, ci se extinde de-a lungul întregului organism uman şi a fost asociată cu cel puţin 30 de probleme de sănătate diferite, de la calcifierea ţesuturilor moi şi a glandelor endocrine şi până la hipotiroidism.
– Agenţiile de reglementare şi operatorii industriali care se folosesc de această substanţă consideră că efectele de reducere a coeficientului de inteligenţă ale fluorului reprezintă un preţ mult prea mic pentru a avea dinţi “mai sănătoşi” şi mai “atrăgători” (chiar dacă expunerea la fluor duce la fluoroză, o pătare ireversibilă a danturii, adesea o îngălbenire a smalţului dinţilor).
– În 1994, un studiu a descoperit că expunerea la concentraţiile mari de fluor din apa potabilă este asociată cu o rată redusă a natalităţii. Cercetătorii au revizuit literatura biomedicală privind toxicitatea fluorului şi au descoperit un nivel redus al fertilităţii la majoritatea speciilor de animale studiate. De aici, a apărut întrebarea: fluorul afectează şi rata natalităţii umane?
“O bază de date americană a sistemelor de apă potabilă a fost utilizată pentru a identifica indicii regiunilor care au înregistrat niveluri ale fluorului de cel puţin 3ppm. Aceste zone erau grupate în 30 de regiuni, întinse de-a lungul a 9 state. Pentru fiecare ţinut, au fost definite două categorii diferite de expunere, iar rata anuală a fertilităţii totale (RFT) pentru femeile din categoria de vârstă 10-49 de ani a fost calculată pentru perioada 1970-1988. În cele mai multe regiuni, s-a confirmat asocierea între o RFT redusă şi nivelurile ridicate de fluor. “
– Un alt efect secundar “convenabil” este amorţeala mentală şi calcifierea glandei pineale (vezi în foto diferența), ceea ce face ca populaţia expusă la această substanţă să fie mult mai docilă şi mai uşor de controlat şi manipulat.
În mod interesant, medicamentele “antidepresive”, cum ar fi Prozac, conţin fluor, de aici provenind şi numele său chimic de fluoxetină. Cei care au experimentat efectele acestui medicament, ştiu că te poate rupe de realitate sau pur şi simplu îţi poate anestezia emoţiile şi sentimentele.
Vlad T.
Ce nenorociți! Este incredibil, astia ne transforma, incet si sigur, in roboti.