MAE protestează față de Budapesta pe subiectul Trianon
Ministerul Afacerilor Externe a respins, la sfârșitul săptămânii trecute, printr-un comunicat de presă declarația adoptată de Parlamentul de la Budapesta privind marcarea a 100 de ani de la Tratatul de la Trianon.
MAE a reacționat astăzi față de declaraţia adoptată de Parlamentul de la Budapesta pentru marcarea, în 2020, a 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon. MAE a transmis că „orice încercare de rescriere a istoriei şi de aducere în discuţie a unor poziţii revizioniste e inacceptabilă”.
„Ministerul Afacerilor Externe a luat notă de decizia Adunării Naţionale a Ungariei de a declara anul 2020 drept An al Coeziunii Naţionale şi de a marca astfel 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, în data de 4 iunie 1920”, se precizează în comunicat.
Poziția MAE este fără echivoc și ”reiterează că orice încercare de rescriere a istoriei şi de aducere în discuţie a unor poziţii revizioniste este inacceptabilă şi nu se potriveşte realităţii Europei secolului XXI sau ambiţiilor de cooperare bilaterală stabilite prin Parteneriatul Strategic, prin Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Republica Ungară, semnat la Timişoara la 16 septembrie 1996 şi prin apartenenţa comună la UE şi NATO”, se mai spune în comunicatul de presă.
Mai mult, poziția oficială a MAE „respinge ca nefondate justificările invocate pentru promovarea acestei declaraţii, din perspectiva României neexistând «probleme politice, economice, juridice şi psihologice create de acest tratat de pace, nerezolvate până în prezent»”.
MAE explică și circumstanțele istorice implicate:
„Tratatul de la Trianon, care a stabilit, între altele, frontiera dintre România şi Ungaria, nu reprezintă o problemă care să reclame rezolvare, astfel precum încearcă sistematic să acrediteze autorităţile de la Budapesta şi nici nu reprezintă o tragedie astfel precum se notează în textul actului adoptat de Parlamentul Ungariei”, precizează comunicatul.
MAE atrage atenția că ”Ungaria, parte la acest Tratat, are obligaţia de a-i respecta întocmai prevederile şi de a le executa cu bună credinţă, conform principiilor de bază ale dreptului internaţional”.
De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe spune că nu poate accepta ”ca astfel de manifestări să pună în discuţie sistemul tratatelor internaţionale care au stat la baza configurării Europei de astăzi sau să chestioneze, direct sau indirect, modul în care România respectă drepturile cetăţenilor săi de etnie maghiară, pentru a alimenta retorica apartenenţei acestora la o naţiune distinctă, nostalgică, definită în frontiere fictive şi captivă unor idealuri istorice pe care Europa le-a depăşit prin crearea Uniunii Europene”.
„România este profund ataşată respectului pentru drepturile omului, inclusiv ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în conformitate cu normele internaţionale şi standardele în domeniu, reflectate, de altfel, şi în Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Republica Ungară, semnat la Timişoara la 16 septembrie 1996”, subliniază MAE.
În comunicat se mai precizează „angajamentul ferm al României de a construi o relaţie bilaterală solidă, pragmatică, bazată pe respect reciproc şi orientată spre viitor în beneficiul cetăţenilor români şi ungari indiferent de etnie, având aşteptări similare de la partea ungară”.
În hotărârea Parlamentului de la Budapesta, criticată de MAE, se arată că se vor comemora împlinirea a 100 de ani de la tratatul de pace, care a destrămat teritoriul Ungariei istorice şi în urma căruia o treime din naţiunea maghiară a ajuns sub autoritatea unor state străine.
Autorităţile de la Budapesta au anunţat că sprijină organizarea de evenimente şi comemorări atât în Ungaria, cât şi în rândul maghiarilor care trăiesc în Bazinul Carpatic sau în lume.
