LIBRIS aduce cartea, noi o rasfoim
Moarte la Bizant – Julia Kristeva
Santa Barbara este o locatie fantezista, poate din Statele Unite la granita cu Mexicul, unde se petrece de ceva vreme un sir de fapte abominabile. Un asasin, poreclit de media si de politie Numarul Opt, pentru ca obisnuia sa deseneze cifra opt pe spatele victimelor, chiar cu sangele acestora, comite mai multe omoruri ce scandalizeaza comunitatea. Toti cei cazuti sub cutitul criminalului fac parte din conducerea sectei Noul Pantenon, o organizatie ce colcaie de mafioti si intrigi petroliere sub aparentele unei comunitati monastice respectabile, conduse de reverendul Sun. Politia nu poate face mai mult decat sa colecteze corpurile delicte de la fata locului. Un ziar francez – L’Evenement de Paris – isi trimite cea mai experimentata angajata in Santa Barbara sa investigheze misterioasele asasinate. Increngatura de taine peste care da odata descinsa in oraselul terorizat depaseste cele mai indraznete presupuneri cu care venise inarmata.
Imaginat de un scriitor oarecare, cunoscator al gustului vremii, romanul ar fi ramas un thriller politist, presarat cu suspans, mister si sugestii amoroase, respectand reteta de succes consacrata de gen. Autoarea este, insa, o celebra psihanalista franceza, pe deasupra sotia lui Philippe Sollers, animatorul nu mai putin faimosului cerc literar Tel Quel din Hexagon. Combinatia potrivita pentru a produce o carte captivanta, in care scenariile psihanalitice sustin in permanenta ceea ce pare la suprafata un sir de acte criminale fara explicatie. Bulgaroaica la origine, Kristeva isi satisface cu aceasta ocazie nostalgia pentru Bizant in mijlocul celei mai politiste intrigi. Epoca ce o fascineaza este cea a primelor Cruciade, pe care Vestul o cunoaste exclusiv din perspectiva cronicarilor occidentali, aflati in slujba principilor ce au invadat A Doua Roma, animati mai mult de pasiunea jafului decat de fervoare religioasa.
Pentru ca eroul acelei epoci trebuia sa fie o femeie, asemenea suratei ei ziariste de care o despart mai bine de noua sute de ani, Kristeva o gaseste in persoana Annei Comnena, odrasla porfirogeneta a bazileului Alexis Comnenul I de la inceputul mileniului doi. Probabil prima femeie istoric a lumii. Cum se face ca drumurile asasinului din Santa Barbara se impletesc cu cararile cruciatilor din Bizant, numai Julia Kristeva stie. Si veti afla si dumneavoastra daca veti citi aceasta carte superba. Merita.
Eseuri despre lumea de azi – Alain Besancon
Respectabil profesor si cercetator scolit la cele mai bine institutii din Franta si consacrat definitiv in Stalele Unite, Alain Besancon este unul dintre cei mai proeminenti specialisti in istorie rusa si sovietica ai lumii. Eseurile cuprinse in volumul de fata, dedicate politicii, teologiei si esteticii in lumea rusa si cea franceza, sunt inspirate de aceeasi gandire provocatoare si pasiune erudita care i-au adus faima lui Besancon. „Despre istoria Rusiei”, „Dostoievski”, „Islamul”, „Arta si crestinismul”, „Imaginea divina”, „Cum sa recunosti comunismul ca structura a pacatului” sunt cateva dintre temele ce-l framanta pe autor si pe care le diseca cu rigoarea si spiritul analitic al unui profesionist neinhibat de mode si curente. Unul dintre eseuri „De ce le este teama francezilor?” mi se pare absolut recomandabil electoratului francez, mai ales acum, cand alegerea noului presedinte este iminenta. Bascularea intelectualitatii hexagonale de partea dreptei, dupa ce istoria i-a consacrat afinitatile de stanga, este o realitate surprinzatoare pe care votantul de rand ar putea-o intelege mai bine citind aprecierile lui Besancon despre inexistenta independentei justitiei si a proprietatii individuale intr-o tara considerata un bastion al democratie.
Vifor Rotar
