Brasoveanul Mihai Bâră Cel mai mare schior roman al tuturor timpurilor!
Acest om deosebit si schior de exceptie este deţinătorul singurului titlu de campion mondial adjudecat de un sportiv român, un trofeu cucerit în 1951, în Poiana Braşov, la Campionatele mondiale univrsitare. Nu este cel mai rasunator succes pentru Domnia Sa. În 1956, într-o competiţie internationala de elita în fosta Iugoslavie a devenit triplu campion mondial la slalom uriaş, coborâre şi combinată alpină.
Palmaresul său deține 11 titluri internaţionale, 19 naţionale, dar si calitatea de deţinător al multor recorduri pentru majoritatea pârtiilor din ţară. La 62 de ani de la Campionatele Mondiale Universitare de Iarnă, cand România inca mai conta în schiul alpin, în Poiana Braşov, s-a desfasurat Festivalului Olimpic al tineretului European.
„Fote” a fost primul eveniment sportiv de mare anvergură organizat în Poiană după Jocurile universitare de iarnă din 1951, când braşoveanul nostru obţinea singura medalie de aur pentru schiul din România!
Pentru reusita manifestarilor atunci autoritatile au investit enorm pentru acel eveniment sportiv mondial, atat în infrastructura sportivă cat şi turistică.
În mai putin de un an a fost ridicat Complexul sportiv din Poiana construit intr-un stil arhitectonic romanesc, deosebit. Construcţia, spectaculoasa pentru acei ani, a început în iulie 1950 şi a fost terminată, într-un ritm dracesc, în primele zile ale anului 1951, cu o lună înainte de „Universitare”. Centrul multifunctional cuprindea un nou si modern hotel, un patinoar, un tele-scaun modern, funicularul, schi-liftul, pârtiile de schi, pârtia de bob ,la cerinte europene , pistele de slalom şi super-trambulina mare. La lucrările din 1950 din Poiană au participat şi peste 700 de tineri spotivi brasoveni, care au muncit voluntar.
Fondata in 1895, Poiana Brasov a inceput prin a fi o zona turistica pentru orasul Brasov, prima constructie inceputa aici a fost in anul 1904; iar primul concurs de schii din Romania a avut loc aici in anul 1906. Pana in preajma lui 1950, statiunea s-a mentinut in limitele dotarilor naturale. Doar cateva vilisoare sau cabane puteau fi zarite ici-colo.
Potrivit ziarului Regiunii Brasov ,,Drum Nou”, la a IX-a ediţie a Jocurilor Mondiale Universitare de Iarnă din 1951 din Poiana Brasov au fost prezenți cei mai buni sportivi din 21 de ţări: nu doar din Europa estica, ci şi din Austria, Italia, Anglia, sau Statele Unite sau Australia.
La concursuri au participat 415 sportivi de mare performață, cei mai numeroşi fiind schiorii. România a câştigat şi medalia de bronz la slalom prin braşoveanul din Schei, Dumitru Sulică.
La concursul de combinată alpină, proaspătul campion mondial universitar Mihai Bâră a câştigat şi medalia de argint. România a mai câştigat un argint la proba de ştafetă băieţi şi unul la hochei. Viitoarea soţie a campionului Mihai Bâră a fost şi ea o sportivă europeana redutabilă,
care a ajuns la numai 16 ani, campionă la senioare. Tanara Magdalena Marotineanu – Bâră a fost supranumită eroina de la Zakopane, fiind, la randu-i , dublă vicecampionă mondială la Jocurile universitare din Polonia. A fost de 24 de ori si campioana a României!! De asemenea, fiul lor Mihai Bâră jr. a fost şi el campion naţional! Bâră junior administrează in prezent un complex sportiv în principatul Andorra.
În atelierul său din Andorra, Mihai Bără jr. se dedică altei mari pasiuni – pictura. Lucrările sale sunt expuse în galerii din mari oraşe ale lumii. Vine acasă de câte ori poate, pentru că, spune el, Braşovul este un loc de vis, unde şi – a descoperit harul pentru pictură şi sport şi unde îl aşteaptă un mare campion – tatăl lui care implineste 90 de ani.
Sportivul anului 1951 in Romnia după ce adevenit campion mondial la Campionatele internationale universitarele a primit atunci şi carnetul cu numărul unu de maestru al sportului. Şi cam atât. Pe vremea aceea, sportivii nu prea se premiau în bani.
În Lotul de schiori români care ne-au reprezentat la Olimpiada de la Saint Moritz, din 1948 Mihai Bâră a fost cel mai tanar participant, 18 ani. Cel mai mare regret este că nu a putut participa la competiţii în Occident.
A terminat Institutul de Cultură Fizică şi Sport, apoi a făcut Dreptul, amândouă facultatile absolvite ca şef de promoţie. A fost antrenor la lotului naţional si membru al conducerii federaţiei române de ski, timp de 26 de ani, o vreme fiind şi vicepreşedinte.
Autor al unor cărţi despre tehnica şi lumea schiului, a scris peste 1.000 de articole sportive, dar si comentator pentru radiodifuziunea şi televiziunea romana la 5 olimpiade de iarnă.
Maestru emerit al sporturilor, cu un palmares impresionant de 30 de titluri internaţionale şi naţionale, Mihai Bâră a adus un omagiu celor mai mari skiori ai lumii în cartea „Statui de zăpadă”. D.D.Rujan
