Slujbă specială la Biserica Neagră în amintire celor 1785 de deportaţi din Braşov în URSS
De la Biserica Neagră am primit în după amiaza zilei de ieri un comunicat prin care se comemorează 75 de ani de la deportarea în URSS a unui număr de 75.000 de etnici germani dar și inamici și suspectați politici, pentru a fi trimiși ca forță de muncă în economia sovietică.
În acea perioadă toți bărbații între 17 și 45 de ani și femeile între 18 și 30 ani au fost deportați, exceptate fiind gravidele și mamele copiilor cu vârsta sub un an. În readucerea aminte a destinului trist al celor 1785 de deportaţi ce făceau atunci parte din comunitatea Bisericii Negre în ziua de duminică, 26 ianuarie, ora 10:00 se va comemora acest eveniment cu o slujbă specială.
Iată ce se spune în comunicat:
,,În această lună, comunitățile minorității germane din România comemorează 75 de ani de la deportarea etnicilor germani de pe teritoriul României în lagărele de muncă din Uniunea Sovietică. Comunitatea Bisericii Negre va comemora acest eveniment cu o slujbă specială în ziua de duminică, 26 ianuarie, ora 10:00.
După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, membrii minorității germane din România, aflată de acum în zona de influență a Uniunii Sovietice, au fost tratați drept colaboratori ai Germaniei Naziste și pedepsiți în mod colectiv. Acestora le-au fost retrase o serie de drepturi cetățenești, fiind puternic loviți de măsurile de expropriere.
Ca urmare directă a războiului de agresiune împotriva Uniunii Sovietice, între decembrie 1944 și aprilie 1945, la ordinul lui Iosif Stalin au fost recrutați din întreaga zonă de influență sovietică din Europa germani, dar și inamici și suspectați politici, pentru a fi trimiși ca forță de muncă în economia sovietică. Conform dispozițiilor, toți bărbații între 17 și 45 de ani și femeile între 18 și 30 ani au fost deportați, exceptate fiind gravidele și mamele copiilor cu vârsta sub un an. În ianuarie 1945, au fost deportate 1785 de persoane care făceau parte din comunitatea Bisericii Negre.
Din România, aproximativ 75.000 de persoane de origine germană au ajuns în lagărele de muncă sovietice.
Ca urmare a condițiilor grele de muncă și viață, s-au înregistrat multe cazuri de boală și decese. După cinci ani de muncă, majoritatea supraviețuitorilor au fost eliberați, însă multora le-a fost afectată sănătatea într-un mod catastrofal. Nu toți cei eliberați au putut sau au vrut să se întoarcă în România, astfel că mulți au ajuns în Germania Occidentală și Austria. În octombrie 1949, lagărele de muncă au fost desființate, o parte dintre deportați fiind însă eliberați abia între 1950 și 1952. În multe familii din România, deportarea și efectele ei reprezintă o traumă, care a afectat generații întregi.”
Iulian Rinder
