Basescu va participa la Summit-ul de la Riga
Astazi, 28 noiembrie, incepe Summit-ul NATO de la Riga, capitala Letoniei, fiind pentru prima oara cand un astfel de eveniment se desfasoara intr-una din tarile ex-sovietice.
La eveniment si-a anuntat participarea si presedintele Romaniei, Traian Basescu. Seful statului va participa la dineul de lucru, in seara zilei de marti, si la sesiunea formala a summit-ului, care va avea loc miercuri. Basescu va avea intalniri bilaterale cu primul-ministru al Marii Britanii, Tony Blair, cu presedintele Poloniei, Lech Kaczynski, (care trebuia sa efectueze o vizita la Bucuresti la sfarsitul saptamanii trecute, dar pe care si-a amanat-o din cauza accidentului minier) si cu primul-ministru al Portugaliei, Jose Socrates.
Summit-ul din capitala Letoniei are o valoare simbolica particulara, fiind prima reuniune a NATO de acest nivel desfasurata chiar pe teritoriul unui fost stat sovietic. Evenimentul va reuni cele 26 de state membre ale Aliantei Nord-Atlantice, intre care si cele trei republici baltice ex-sovietice – Lituania, Letonia si Estonia – care au devenit membre ale Aliantei in primavara lui 2004, impreuna cu Romania. La summit urmeaza sa participe si presedintele SUA, George W. Bush.
Summit-ul de la Riga are loc in contextul eforturilor Aliantei Atlantice de a-si redefini rolul in lume. Reuniunea de marti si miercuri (28-29 noiembrie) din capitala letona va constitui, de aceea, o ocazie pentru aliati de a-si trece in revista operatiunile si misiunile in care sunt angajati si, in special, progresele din cadrul misiunii in Afganistan, prin prisma extinderii in sud, iar in perspectiva si in estul afgan a Fortei internationale de asistenta pentru securitate (ISAF), condusa de NATO.
?
Subiectul central – situatia din Afganistan
Presedinta Letoniei, Vaira Vike Freiberga, a indemnat tarile NATO sa se angajeze din tot sufletul in Afganistan. Misiunea ISAF din Afghanistan este confruntata cu o puternica ofensiva a talibanilor. ISAF este cea mai ambitioasa misiune NATO, cuprinzand 32.000 de soldati din 37 de tari. Dar comandandantii NATO au lansat mai multe apeluri pentru suplimentarea ei cu inca 2.500 de oameni, pentru a face fata violentei crescande. Raspunsul e foarte limitat, caci mai multe tari – precum Franta, Germania si Italia – au impus limite clare pentru ce pot face si unde pot fi trimisi soldatii lor.
Nu e si opinia Presedintei Vaira Vike Freiberga, cunoscuta drept Doamna de fier a Letoniei. „Daca NATO e angajat in Afganistan, daca si-a pus obiectivul de ajuta aceasta tara, atunci trebuie s-o faca din toata inima, astfel incat sa produca rezultate, pentru ca scopul nu e sa fim acolo doar ca invitati sau turisti. Scopul e sa transformam acea tara, astfel incat sa se poata guverna singura. E o provocare imensa”, a declarat presedinta letona.
Desi se asteapta ca mai multe tari, printre care si Franta, sa-si sporeasca contributia la ISAF cu ocazia summitului de la Riga, presedintele Jacques Chirac va propune crearea unui grup de contact pentru Afganistan, pe modelul celui pentru Kosovo, care sa includa tarile care contribuie la forta NATO, state vecine si organizatii internationale.
In acest context, s-a pus si problema energiei, mentionandu-se ca Iranul si Rusia sunt doua tari care utilizeaza asa-numita arma energetica. „Arma energetica poate parea mai putin mortala decat forta militara, dar intreruperea gazului pentru o tara europeana in mijlocul iernii poate duce la morti si pierderi economice de aceeasi amploare ca un atac militar. In asemenea cazuri, natiunile pot deveni disperate, sporind riscul razboaielor si atacurilor teroriste”, a avertizat un oficial din cadrul NATO.
?
Moscova se simte amenintata
Intre timp, Moscova si-a exprimat rezervele cu privire la organizarea in Letonia a Summit-ului NATO. Ministrul rus al Apararii, Serghei Ivanov, a precizat ca populatia rusa nu vede cu ochi buni organizarea reuniunii la doi pasi de Sankt-Petersburg, respectiv la doar 200 de kilometri de granita cu Rusia. Oficialul a subliniat ca tarile baltice au dreptul sa decida singure din care bloc politico-militar vor sa faca parte.
Ivanov a adaugat insa ca Rusia nu intelege de ce Organizatia Nord-Atlantica ar avea nevoie de propria infrastructura militara in apropierea celor trei state din fostul bloc sovietic, situate intr-o zona extrem de calma din punct de vedere militar.
