Secuii cer autonomie cu urna bilingva, dar mobila

Secuii cer autonomie cu urna bilingva, dar mobila

0 293

Nu stiu altii cum sunt, dar unii politicieni romani, minoritari de sorginte, manifesta cate o constipatie, de nu le-ar ajunge un bax de laxative pentru a-si rezolva problema.


Pentru cei mai extremisti dintre ei, epatarea publica ia forme care mai de care mai interesante: autonomie, limbi materne, consiilii secuiesti, dar mai ales… scaune. Spre exemplu, Scaunul Baraolt al Consiliul Secuiesc a decis ca, in aceasta parioada (saptamana in curs), sa organizeze un referendum intern, neoficial, in 19 localitati privind autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc.


Benko Emoke, membru al Comisiei Permanente al Consiliului Secuiesc – Scaunul Baraolt (Bardocz-Miklosvarszek) – a declarat ca acest referendum se va organiza cu urna mobila, astfel ca, timp de o saptamana, reprezentantii CNS, alaturi de cei ai organizatiilor maghiare care s-au oferit sa contribuie la actiune vor merge din casa in casa in 18 comune din Scaunul Baraolt si in oras pentru a afla opinia localnicilor.


?


Pretentii de modificare a Constitutiei


Buletinul de vot va fi bilingv, respectiv in limba romana si maghiara. „Referendumul intern este un mijloc care in mod legitim face posibila exprimarea vointei populare”, sustin reprezentantii secuilor. Actiunea, organizata neoficial, va fi, potrivit conducerii CNS, „expresia exercitarii dreptului la autodeterminare a poporului secuiesc, in urma caruia, in scaunele secuiesti, in Tinutul Secuiesc va incepe autoorganizarea interna a poporului secuiesc„.


Trebuie spus ca Uniunea Civica Maghiara, Consiliul National Secuiesc si Asociatia Tineretului Maghiar din Transilvania au adoptat in comun un memorandum in care solicita, printre altele, eliminarea definitiei de stat national unitar, cu ocazia unei posibile modificari a Constitutiei Romaniei.


Liderii celor trei organizatii maghiare fac referire la mai multe documente internationale, la drepturile de baza ale omului, la rapoartele de tara de pana acum si la programele si documentele organizatiilor semnatare.


De asemenea, se cere ca in Constitutie sa fie inclusa reorganizarea teritorial-administrativa a tarii, in sensul ca locul actualelor judete sa fie luat de unitati administrative mai mari, cu atributii mult mai largi, care sa joace si rolul regiunilor de dezvoltare. „Granitele acestora sa fie stabilite pe baza unor referendumuri locale”, se arata in document. Totodata, se solicita modificarea legii partidelor politice, in sensul ca aceasta sa nu ingradeasca dreptul la asociatie si sa asigure si inregistrarea partidelor regionale care sa reprezinte teritorii mai mici. Organizatiile maghiare semnatare vor si modificarea legii electorale, in sensul ca „prevederile discriminative” sa fie eliminate, in primul rand cele care „fac imposibila prezenta organizatiilor minoritatilor nationale in viata politica locala si cea nationala”.


?


Autonomie cu ridicata


Intr-o scrisoare deschisa adresata participantilor la sedinta de constituire a Asociatiei Intercomunitare „Pro Tinutul Secuiesc”, organizatie infiintata in urma cu o saptamana la Sfantu Gheorghe, Comisia Permanenta (CP) a Consiliului National Secuiesc arata ca, in ultimii ani, s-a dovedit ca in lupta pentru obtinerea autonomiei nu s-a putut baza pe sprijinul „fortelor externe”. Astfel, reprezentantii CP subliniaza ca autonomia se poate obtine doar bazandu-se pe forte proprii, prin solicitarea acestui drept. Comisia sustine ca viitorul secuimii poate fi asigurat prin obtinerea autonomiei teritoriale, aspect cu care, conform scrisorii, sunt de acord si reprezentantii bisericilor istorice maghiare, ai UDMR, ai UCM si ai CNS. „A venit vremea faptelor, a comunitatii secuiesti, trebuie pasit pe drumul obtinerii autonomiei”, se arata in scrisoare.


CNS le-a mai propus primarilor din secuime sa respinga decizia Guvernului ca aici sa se infiinteze baze militare de pregatire. „Tinutul Secuiesc este al nostru, deci noi sa decidem daca dorim aici baze militare”, sustine conducerea CNS. La Asociatia „Pro Tinutul Secuiesc” au aderat 53 de consilii locale din Harghita, 37 din Covasna, 3 din Mures si 2 din Brasov. Brasovul, si el implicat Asociatia „Pro Tinutul Secuiesc” este contestata de Forumul Civic al Romanilor din Covasna si Harghita, care se teme ca in spatele organizatiei s-ar ascunde alte obiective, ce au ca scop obtinerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a asa-zisului Tinut Secuiesc. Forumul Civic mai acuza faptul ca, daca pana acum se vorbea doar despre Covasna, Harghita si Mures, udemeristii au pus ochii si pe judetul Brasov, cu toate ca doar 7% din populatia acestuia este de etnie maghiara…


?


Costul total al organizarii referendumului ajunge la 45 de milioane lei vechi, bani adunati din donatii de la persoane fizice, juridice, dar si de la organizatii civice. Primul care a oferit 6 milioane lei vechi in acest sens a fost un secui din Ditrau, judetul Harghita. De altfel, si maghiari din Canada au contribuit financiar pentru acest demers. Cine stie? Posibil ca, in viitor, daca tot vom circula liberi prin spatiul Shenghen, macar sa avem nevoie de pasaport pentru tranzitarea unor judete ale tarii…


?


Marius OLA


?

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.