Craciunul: Traditii si simboluri (I)
In Moldova se zice ca spre Craciun „se pun din toate mancarurile intr-o strachina, pe prispa, sub fereastra, dar sa nu gusti din mancare, caci noaptea vine ursitorul, degusta si atunci il vezi prin fereastra”. Iar in ziua de Anul Nou se zice ca „e bine ca fetele sa deschida poarta dis-de-dimineata, ca se marita”. Paganii aveau credinta ca granele au un spirit pe care, de obicei, il identificau cu un animal, astfel se explica o serie de credintei si superstitii.
De pilda, in Bucovina si in Moldova, din turtele facute de Craciun se pastreaza pana primavara cand sunt puse intre coarnele vitelor cand pornesc la arat. Se spune ca acesti colaci, care se fac de Craciun, trebuie sa fie rotunzi precum Soarele si Luna.
In Botosani nu se da nimic din casa in ziua de Ajun, nici gunoiul nu se da afara; nu se imprumuta nimic”
In Ardeal, sarbatorile de Craciun incep de la Sf. Nicolae (6 decembrie), cand fetele se aduna in grup, inca din seara de 5 decembrie, si framanta placintele care vor fi unse cu ou, pentru a doua zi. Doar la 9 fix seara, nici un minut mai devreme sau mai tarziu, navalesc flacaii si se incinge petrecerea, cu glume si lapte parfumat.O credinta ciudata a colectivitatii de germani este aceea practicata de Sfanta Lucia(12 decembrie), cand capul familiei umbla cu o tava pe care este asezate, pe jar, o crenguta cu care afuma si cele mai ascunse cotloane ale casei, surii, beciului, podului.
Tot in Transilvania se obisnuieste ca in noaptea de Craciun, la un semn al diaqcului, mirenii sa arunce cu boabe de porumb strigand: ” Rod in cucuruzi!”. Se pare ca acest obicei este o transformare interesanta a unui obicei din Polonia, unde mirenii arunca in preot cu boabe de ovaz – in amintirea lapidarii Sf. Stefan.
Pomul de Craciun
Obiceiul pomului de Craciun, care are o foarte mare putere de intiparire in mintile copiilor, este un imprumut din lumea Europei apusene. Mai exact, acest obicei apartine lumii germane pagane sau chiar ariane, de la care treptat, treptat a patruns in sanul popoarelor crestine. Astfel in secolul al XV-lea il gasim la Strassburg, unde se practica obiceiul impodobirii caselor cu bradulet, in Alsacia si Lorena, dar nu la Craciun, ci de Anul Nou. Din Alsacia patrunde in Franta la sfarsitul secolului al XIX-lea, ca si in Spania, Italia, Elvetia. Poate ca la origine este numai obiceiul popoarelor nordice de a impodobi casele la sarbatorile Cracinului, cu ramuri de brad si de vasc, care cu timpul a devenit traditie, transformandu-se in Pomul de Craciun. Pe calea protestantismului si a catolicismului a patruns si in Orient..
La noi gasim acest obicei al impodobirii unui pom sau a unei ramuri verzi numai la nunta (bradul de nunta) sau la moartea unui flacau sau a unei fete mari.
Ca datina de Craciun, se pare ca pana la sfarsitul secolului XIX se intalnea numai in casele nemtilor ce locuiau in orase. Dupa primul razboi mondial insa acest obicei s-a raspandit pe tot teritoriul tarii. In zilele noastre este cel mai indragit obicei practicat la oras la fel ca si la sat.
Ieslea
Cuvantul iesle are origine germana „creche” si este derivat de la vechiul cuvant francez „cresche”. Ieslea ii infatiseaza pe Fecioara Maria, Iosif si pruncul Iisus alaturi de cei trei magi, de ingeri si de animalele din staul, care au incalzit cu rasuflarea lor pe noul nascut.
Aceste iesle sunt asezate langa bradul de Craciun si infatiseaza nasterea Domnului.
Steaua
Steaua din Bethleem pe care o punem in varful bradului de Craciun este simbolul nasterii Domnului Iisus Hristos.
Se spune ca este steaua care i-a calauzit pe cei trei magi la locul nasterii lui Iisus si atesta puterea nemarginita a lui Dumnezeu care vegeaza peste noi.
?
Cei 3 magi
Asa cum reiese din epistola dupa Matei si Luca, trei magi de la Rasarit au venit in Ierusalim pentru a i se inchina celui care s-a nascut, rege al iudeilor. Calauziti de stea, ei au ajuns in locul unde era Pruncul impreuna cu Maria, mama Sa, si cazand la pamant I s-au inchinat; si deschizandu-si vistieriile, I-au adus daruri: aur, tamaie si smirna.
I-au adus aur ca unui imparat, caci trebuiau sa-i aduca acetuia slujire de imparat, de carmuitor al lumii; tamaie ca unui prooroc si invatator; si smirna ca unui arhiereu, ca unuia care trebuia sa Se jertfeasca pentru toata lumea. In epistole numele celor trei magi nu este metionat, dar din popor se mentioneaza trei nume Casper din Tarnish, Balthazar din Saba si Melchoir din Arabia
?
Vascul
Vascul se numara printre plantele frumoase si periculoase care sunt folosite de Craciun. Potrivit traditiei, vascul aduce noroc si trebuie pus de Anul Nou la intrarea in casa. Dar folosirea lui dateaza inca dinainte de crestinism, cand celtii il foloseau pentru a-si decora casele ca celebrare a venirii iernii.
