Cireasa de pe tortul autonomiei secuiesti! (2)
Composesorate exclusive maghiare
Insa raportul Comisiei SRI a fost cel care a dat cu adevarat amploare problemei. In expunerea pericolului sesizat de Comisia parlamentara pentru exercitarea controlului asupra SRI, documentul prezenta forme de „autoguvernare locala” la nivelul celor doua judete, dar si a unei parti din judetul Mures. In urma datelor culese de la unitatile SRI din cele doua judete, Comisia SRI spunea ca in zona „secuiasca” au fost deja puse in miscare mecanisme si institutii care pot consolida o „unitate teritoriala autonoma, capabila sa deruleze activitati politice si socio-economice fara a intretine legaturi majore cu Bucurestiul”. De asemenea, este specificata contributia financiara a Ungariei pentru infiintarea unei „zone maghiare autoguvernabile”. Pentru atingerea obiectivului final al actiunii lor, etnicii maghiari „s-au distins prin actiuni frecvente si incisive (…) in perspectiva infiintarii, cu sprijin financiar si logistic ungar, a Regiunii de Dezvoltare de pe Pamantul Secuiesc”, se mai preciza in raport, precum si demersurile de realizare a unui sistem de administrare comuna a composesoratelor din judetele Covasna si Harghita, considerat un prim-pas spre constituirea unui „Fond Funciar si Forestier al etnicilor maghiari din Transilvania”.
Separatismul, invatat din bancile scolii
Presedintele de la acel moment al Comisiei SRI, Ion Stan a avertizat atunci ca unul dintre principalii vectori prin care se propaga separatismul in zona este scoala, prin crearea unor retele de invatamant paralele cu statul si prin folosirea unor manuale neavizate de Ministerul Educatiei. Stan a conchis ca astfel, se inceraca „scoaterea sistemului educational din Harghita si Covasna de sub autoritatea statului roman”. De asemenea, raportul vorbeste de „obstructionarea activitatii institutiilor de cultura si invatamant de expresie romaneasca” si chiar de „limitarea posibilitatilor de manifestare a Bisericii Ortodoxe Romane in zona”. Documentul sustinea ca „toate aceste actiuni de factura separatista sunt initiate, sustinute si derulate de catre exponenti cu orientari radicale de etnie maghiara”. Cap de lista in acel raport era „pierderea controlului statului roman asupra unei importante zone din teritoriul national, prin instaurarea unei reale frontiere maghiare in interiorul tarii”, lucru care ar putea conduce, potrivit raportului, la modificarea art. 1 din Constitutie, care stipuleaza caracterul national unitar al statului roman. Datele publice din raport, atesta ca romanii din judetele Harghita si Covasna sunt confruntati cu „modele culturale, valori, stari de spirit, trairi comune celor cu statut minoritar, dezavantajati, izolati si marginalizati”, formand un areal etno-cultural distinctiv, ceea ce ameninta „romanitatea ca realitate etnica distinctiva, ca stare culturala”.
UDMR se „aprinde”
Raportul Comisiei SRI a atentionat executivul ca, daca nu va stopa desfasurarea unor astfel de activitati, exista riscul instaurarii unei „frontiere maghiare” in interiorul tarii.
Intrebat daca in demersul cercetarilor s-a descoperit implicarea UDMR in aceste actiuni „iredentiste”, presedintele de atunci al comisiei, deputatul PSD Ion Stan, a declarat ca „nu s-a identificat UDMR ca vector principal al afectarii stabilitatii si sigurantei statale in Romania”. In ciuda declaratiei respective, Uniunea a sarit ca arsa, Marko Bela reactionand dur la cuvinte precum „federalizare” si „enclavizare”, folosite din belsug in raportul Comisiei SRI si a cerut presedintiei, guvernului si partidelor parlamentare sa repudieze „politica de asimilare prin putere”.
Va urma
