La Mănăstirea Sâmbăta este comemorată azi rezistenţa anticomunistă din munţii Făgăraş
În urmă cu 25 de ani, mai exact în anul 1995, în memoria luptătorilor anticomunişti care şi-au pierdut viaţa în timpul rezistenţei din Ţara Făgăraşului din perioada 1948-1957, a fost sfinţită, la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, o cruce comemorativă. De atunci, conform tradiţiei lansate de însuşi Ion Gavrilă-Ogoranu, această comemorare are loc anual, în prima duminică de după sărbătoarea Sfântului Ilie (patronul partizanilor făgărăşeni), cu excepţia duminicilor în care praznicul respectiv cade chiar în acea zi. Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu şi-a asumat, după moartea eroului, continuarea acestei tradiţii, iar în 26 iulie 2020, la ora 12.00, îi invită pe cei care doresc să onoreze amintirea eroilor anticomunişti, să fie prezenţi şi în acest an la Mănăstirea Sâmbăta de Sus.
Pe de altă parte, reprezentanţii fundaţiei au precizat că în acest an nu se mai organizează cea de-a 11-a ediţie a Zilelor Rezistenţei, din cauza stării de alertă cauzată de pandemia de coronavirus.
Ion Gavrilă-Ogoranu reprezintă unul dintre cele mai puternice simboluri ale luptei împotriva regimului comunist. Este unul dintre puţinii dizidenţi care a reuşit să scape de fosta Securitate, care îl condamnase la moarte. Ogoranu a fost singurul care nu a fost prins timp de 27 de ani. A fost arestat în anul 1976, la Cluj, unde a încercat să-şi reia viaţa normală, fără a se mai ascunde în munţi. În momentul în care a fost arestat, a fost prea târziu, pentru că fapta a fost prescrisă, motiv pentru care a scăpat de condamnarea la moarte. În schimb, în anul 1957, cinci membri din Grupul Ogoranu au fost condamnaţi la moarte şi executaţi la Penitenciarul Jilava.
I. Rinder
