Biserica fortificata din Sanpetru
Sanpetru (in germana Petersberg, in dialectul sasesc Pittersbarch, in maghiara Barcaszentpeter, colocvial Szentpeter) este o localitate in judetul Brasov, situata la poalele dealului Lempes (704m) si face parte din regiunea istorica Tara Barsei.
Localitatea este atestata documentar din anul 1240 sub numele Mons Sancti Petri, fiind infiintata insa mai devreme, in timpul stapanirii teutonice, de catre „grupul celor 100” de prejmereni. Tot din secolul XIII dateaza si biserica in stil romanic de pe dealul Sanpetrului, daramata in mare parte la 1794. Urmele unei picturi aflata pe unul dintre peretii cetatii fortificate a dus la presupunerea ca, pe acest loc, cistercienii construisera o manastire in jurul anului 1240.
In urma navalirii turcesti din 1432, Sanpetrul este partial distrus, in acelasi secol fiind ridicate zidurile fortificatiei taranesti la inaltimea de 8 metri. Intr-o etapa ulterioara (1610), au fost construite si incaperi pe doua etaje si cinci turnuri de aparare. Puternicul incendiu din 1625 a distrus arhiva satului, nemairamanand in ea decat acte de dupa 1750. O noua navalire a turcilor in Tara Barsei, in 1658, aduce pentru Sampetru un nou incendiu devastator si o serie de victime omorate si ingropate chiar in biserica.
In 1713 s-a prabusit turnul clopotnitei, iar la 1760 un nou incendiu distruge pana la temelie casele a 30 de proprietari de pamanturi, 48 ramanand fara hambare si grajduri. Anul 1769 este marcat si el de un incendiu devastator. Intre 1778 si 1782 este construita noua clopotnita, care se prabuseste totusi, provocand mari pagube. La un an dupa daramarea partiala a bisericii vechi, in 1794, se incepe constructia celei noi si a clopotnitei din partea de est. In 1825 e construita noua primarie, langa vechea poarta a cetatii.
Anii 1823 si 1855 aduc din nou incendii in sat. In ultimul, Sanpetrul a ars de cinci ori.
Biserica din Sanpetru dateaza din secolul al XIII-lea. A fost construita ca o basilica cu trei nave, care in 1794 a fost in intregime demolata. Urmele picturii de pe zidul de incinta dateaza din secolul al XIII-lea probabil in anul 1240 cand ordinul Cistercian a devenit patronul Bisericii din Sanpetru.
Biserica fortificata a suferit grave distrugeri in timpul invaziei turcesti in Tara Barsei din anul 1432 care a distrus satul Sanpetru. In acelasi secol taranii din Sanpetru au ridicat zidurile din jurul bisericii inalte de 8 metri si au intarit incinta cu 5 turnuri de aparare si un sant cu apa. Biserica a suferit numeroase distrugeri in urma unor incendii din sec. XVII in care se pierde arhiva comunitatii. Turnul clopotnitei s-a prabusit in anul 1713, a fost reconstruit intre anii 1778-1782, dar s-a prabusit din nou. In 1795 incepe reconstructia actualei biserici pe acelasi amplasament cu un turn-clopotnita in partea de est.
In biserica evanghelica de la Sanpetru puteti admira un fragment din fresca „Alegoria Caritatii”) ce impodobeste capela aflata in coltul nord-estic al fortificatiei ce inconjoara biserica. Recent restaurata si deschisa publicului, pictura este datata de istoricii de arta la sfarsitul secolului al XIV-lea.
