Zilele de Vineri, Sambata si Duminica. Ce semnificatie au?
Vineri. Vinerea, ziua a cincea din saptamana dedicata planetei Venus. Este intalnita cel mai des ca personaj mitic in legendele, povestile, credintele si basmele romanilor. Dupa duminica, vinerea este cea mai importanta zi a saptaminii. In multe basme populare romanesti. Vinerea este „cea mai batrina dintre surorile ei”, fiind perceputa ca “o femeie rea, incruntata pentru ca lucreaza femeile in ziua ei”. Este sora cu “sfanta Duminica”, „o femeie buna”. In unele zone, se spune ca in zile de Vineri si de Duminica, nu trebuie sa speli rufe, sa te speli pe cap.
Sf.Vineri ar umbla imbracata in alb sau negru si ar locui in munti (Arges; Suceava), in paduri (Arges,
Face si fapte bune:
- Sfanta Vineri este protectoarea femeilor casatorite pe care le ajuta la nastere si pe fete sa se casatoreasca.
- Ajuta calatorii plecati la drum lung si bolnavii carora le spune in vis cum sa se vindece.
- Copiii ei sunt animalele salbatice si pasarile carora le poarta de grija.
- Era invocata in rugaciuni, pentru a face vraji si descintece pentru casatoria fetelor, pentru prosperitatea holdelor si vitelor, pentru sanatate si respectata prin post sever.
Mai multe zile de vineri de peste an sunt celebrate ca sarbatori: Vinerea Seaca; Vinerea Mare; Izvorul Tamaduirii, Vinerea Ciumei. In credinta crestin-ortodoxa, in zilele de vineri se tine post sever sau se mananca mancare de post.
Sambata. Sambata, ultima zi a saptaminii, dedicata planetei Saturn.
Este considerata de romani nefasta pentru cei vii, fara noroc, cu trei ceasuri rele, ca si ziua de marti. Sambata este insa favorabila pentru spiritele mortilor, care primeau ofrande si era invocata in timpul vrajilor si practicilor magice. Semnificatia, in general nefavorabila pentru oameni, este generata de locul zilei in cadrul saptaminii. Sambata este dedicata mortilor, motiv pentru care se numeste, in preajma marilor sarbatori calendaristice, Mosi sau Sambata Mortilor.
In aceasta zi nu se mergea la petit sau nu se faceau logodne, nu se pleca la drumuri lungi, nu se incepeau activitati importante.
Adesea ziua este asemuita cu un rau, apa Sambetei, care ar inconjura iadul sau ar lega lumea de aici de lumea de dincolo.
Vitele nascute in aceasta zi se numeau Sambotin sau Sambotina. Spre deosbire de surorile ei dedicate viilor si numite sfinte (Sfinta Duminica, Sfinta Miercuri, Sfinta Joi, Sfinta Vineri).
Timpul saptaminal de sapte zile care se scurge intre doua faze consecutive ale astrului lunar se naste duminica, este tinar luni, marti si miercuri, se implineste joi, mijlocul sau miezul saptaminii, dupa care imbatrineste vineri si moare simbata.
Duminica. Duminica, singura zi a saptamanii care poarta un nume crestin (Dies Dominica-ziua Domnului), este dedicata Soarelui. In credintele si folclorul romanesc aceasta apare in diferse locuri din tara ca un personaj binevoitor; „femeie sfant?” (Covurlui, Iasi, Vaslui, Dolj); „fiinta omeneasca” (Neamt , Caras-Severin); „cea mai mare Maica Sfinta” (Tutova, Botosani); „calugarita” (Iasi, Salaj) ; „doamna mare la care se inchina toate zilele saptaminii si de la care primesc ordine, ce sa faca fiecare” (Falciu); „zeita vie” (Tecuci); ” sora mai mare a celorlalte zile” (Iasi, Neamt, Vaslui).
Sfanta Duminica ar locui dincolo de apa Sambetei in palate de aur (Neam?), in paduri neumblate de oameni (Botosani, Vaslui) si este imbracata in haine albe. Ea s-ar arata oamenilor, in vis sau realitate, pentru ai sfatui cum sa alunge bolile sau sa previna pagubele (Vaslui).
Poate sa apara insa in chip chip de femeie, cu picioare de gaina, daca oamenii maninca de dulce in zilele de post (Neamt), zgiriata, impuns?, taiata si singerata daca femeile au spalat rufe si au tors sau tesut in ziua ei (Romanati).
Duminica isi serbeaza ziua nelucrind (Fagaras), se roaga si maninca odata la sapte zile (Tecuci), e facatoare de minuni, aduce numai bine oamenilor. In ziua de Duminica sunt interzise descintecele, cu exceptia celor de dragoste si aflare a ursitei (Oltenia, Muntenia, Dobrogea, sudul si centrul Moldovei). Vitele nascute in aceasta zi se numeau Duman sau Dumana.
