Ultimele clarificări ale MAI în privința cărții electronice de identitate
Ce date va conține CIP-ul, cum va fi folosită semnătura electronică și ce opțiuni au românii care nu-și doresc acest act
Cartea electronică de identitate va conține în format electronic datele din formatul tipărit, cu excepția semnăturii olografe a titularului, prenumele părinților titularului, un certificat pentru semnătură electronică şi, după caz, certificate calificate pentru semnătură electronică, precum și datele biometrice ale titularului, constând în imaginea facială şi, după caz, imaginile impresiunilor papilare a două degete, au precizat la solicitarea HotNews.ro oficialii Direcției privind Evidența Populației din MAI.
Ce opțiuni au românii care nu-și doresc acest document?
Direcția pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD), din cadrul Ministerului Afacerilor interne (MAI), a transmis vineri, la solicitarea HotNews.ro, detalii în privința datelor personale pe care le va conține noua carte electronică de identitate, despre care autoritățile au spus că va fi disponibilă din 2 august.
Oficialii MAI spun că „potrivit dispozițiilor art.17 alin.(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cartea electronică de identitate va conţine date în format tipărit sau în format inscripţionat prin tehnici speciale, date în format electronic, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă.
Datele cu caracter personal înscrise în format tipărit pe cartea electronică de identitate sunt, potrivit art.17. alin(5) din actul normativ invocat mai sus, cele care sunt înscrise pe cartea de identitate simplă, respectiv:
- a) numele şi prenumele titularului;
- b) sexul;
- c) cetăţenia titularului;
- d) data şi locul naşterii titularului;
- e) semnătura olografă a titularului;
- f) imaginea facială a titularului;
- g) C.N.P.;
- h) adresa de domiciliu a titularului.
În format electronic se înscriu:
a) datele din formatul tipărit, cu excepţia semnăturii olografe a titularului;
b) prenumele părinţilor titularului;
c) un certificat pentru semnătură electronică şi, după caz, certificate calificate pentru semnătură electronică, astfel cum acestea sunt definite în legislaţia din domeniu;
d) datele biometrice ale titularului, constând în imaginea facială şi, după caz, imaginile impresiunilor papilare a două degete.
„Prevederile art. 172 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 97/2005 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabilesc că imaginile impresiunilor papilare se colectează numai cu acordul expres al solicitantului cărţii electronice de identitate sau, în cazul minorilor şi al incapabililor, numai cu acordul expres al părinţilor sau, după caz, părintelui care exercită autoritatea părintească ori al reprezentantului legal, iar datele biometrice se colectează pentru a fi înscrise în cartea electronică de identitate numai în scopul verificării autenticităţii acesteia şi identităţii titularului.„, arată MAI.
- Cine va produce cărțile electronice de identitate: Imprimeria Natională va trebui să lanseze o procedură de achiziție
Potrivit MAI, „instituţia abilitată de lege cu producerea cărților electronice de identitate, achiziționarea echipamentelor şi produselor software necesare pentru punerea în circulaţie şi personalizarea cărţilor electronice de identitate, asigurarea comunicaţiilor şi serviciilor necesare funcţionării neîntrerupte a echipamentelor şi produselor software este Compania Naţională „Imprimeria Naţională”.
„În acest context, producerea cărţilor electronice de identitate se realizează, centralizat, de către Imprimeria Naţională fiind abilitată să achiziţioneze şi să pună la dispoziţia structurilor M.A.I. responsabile, precum şi a Ministerului Afacerilor Externe, echipamentele şi produsele software necesare pentru punerea în circulaţie şi personalizarea cărţilor electronice de identitate. Personalizarea documentelor se va realizeaza, centralizat, în Centrul Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.
Elementele mai sus prezentate vor face obiectul documentației aferente procedurii achiziției publice ce urmează a fi organizată de Compania Naţională „Imprimeria Naţională”, în conformitate cu legislația în domeniul achizițiilor publice, ulterior adoptării Hotărârii Guvernului nr. 295/2021, prin care sunt aprobate Normele metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, precum și a formei şi conţinutului actelor de identitate, ale autocolantului privind stabilirea reşedinţei, ale dovezii de reşedinţă și ale cărţii de imobil.
Actul normativ a fost adoptat și publicat în Monitorul Oficial nr.312 din 29 martie 2021 și urmează să intre în vigoare în 30 de zile de la publicare.”, se arată în răspunsurile DEPABD.
- Nu este un termen prea optimist luna august pentru aparitia CEI în condițiile în care nu au fost lansate procedurile de achiziție pentru operationalizarea carții electronice de identitate?
La această întrebare, oficialii MAI spun că România este obligată de un Regulament UE să emită cartea electronică de identitate începând cu data de 2 august.
„Menționăm că, la data de 12 iulie 2019 a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Regulamentul (UE) 2019/1157 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la libera circulație, care se va aplica începând cu 2 august 2021, dată la care România este obligată să emită cartea electronică de identitate cu respectarea condițiilor prevăzute de actul normativ European.
Nu în ultimul rând, potrivit dispoziţiilor art.11 alin.(1) din Ordonanţa Guvernului nr.69/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „punerea în circulaţie a cărţii electronice de identitate şi a cărţii de identitate simple se realizează, în mod eşalonat, în termen de maximum 18 luni de la data emiterii primei cărţi electronice de identitate sau a primei cărţi de identitate simple, pe măsura asigurării serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor cu suportul tehnic necesar (…)”, au declarat oficialii MAI.
Ce opțiuni au romanii care nu-și doresc cărți electronice de identitate și ce limitări au aceștia dacă nu vor carțile electronice de identitate?
Referitor la această întrebare, oficialii MAI spun că, „potrivit art.16 alin.(3) O.U.G. nr. 97/2005 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cetăţenii români pot opta pentru eliberarea:
- a) unei cărţi electronice de identitate în una dintre următoarele variante: cu toate datele prevăzute în formatul electronic; sau cu toate datele prevăzute în formatul electronic, cu excepţia imaginii impresiunilor papilare.
- b) unei cărţi de identitate simple.
În ceea ce privește ,,limitările cetățenilor care nu optează pentru obținerea cărții electronice de identitate, facem cunoscut că noul document de identificare – electronic – este în măsură să asigure, cetățenilor care optează pentru acesta, garanții suplimentare de securitate, iar instituţiilor de drept public sau privat, certitudinea că persoana care prezintă actul de identitate este titularul datelor de identificare înscrise pe respectivul document.
De asemenea, cartea electronică de identitate va permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale Ministerului Afacerilor Interne, în sisteme informatice terţe ale administraţiei publice, precum şi în alte sisteme informatice, stabilite prin hotărâre a Guvernului, şi utilizarea semnăturii electronice. De asemenea, CEI va contribui la dezvoltarea conceptului de „administrație electronică”, având drept consecință corelarea și simplificarea procedurilor administrative.
Titularul unui document electronic se va putea autentifica on-line, pentru a beneficia de diverse servicii electronice (bancare, fiscale, sociale, financiare, educaţie etc.), ceea ce va conduce la simplificarea interacțiunii cu autoritățile publice, prin creşterea calităţii şi accesibilităţii serviciilor publice.
De asemenea, cartea electronică de identitate constituie document de călătorie. În sensul prevederilor Regulamentului (UE) 2019/1157, cărţile electronice de identitate sunt obligatorii numai pentru exercitarea liberei circulații în Statele membre ale UE (documente de călătorie), și nu pentru toţi cetățenii români.
În acest sens, Regulamentul acceptă folosirea alternativă a pașaportului în scopul călătoriei în spaţiul Uniunii Europene pentru persoanele care doresc eliberarea unei cărţi de identitate simple, adică se creează premisele ca documentul vizat de actul normativ european să fie eliberat numai cetățenilor români interesați de această opțiune.
Cartea electronică de identitate înlocuiește cardul naţional de asigurări sociale de sănătate; acest aspect conduce la realizarea unor economii determinate de faptul că „funcţionalitatea” de card de sănătate va fi asigurată de certificatul digital emis de MAI, înscris într-un cip şi, pe cale de consecinţă, cetățeanul va deține un singur document în locul cardului de sănătate și actul de identitate actual”, au mai precizat oficialii Direcției pentru Evidența populației din cadrul MAI.
Sursa: HotNews.ro
