România, în zodia haosului total: cine i-a răsucit peste noapte pe Iohannis & comp?
Relaxarea restricțiilor anunțată de președintele României e o medalie cu două fețe diferite. Pe de-o parte, e o veste imensă, în sens pozitiv, pentru un popor greu încercat, cu nervii în pioneze și cu economia praf.
În egală măsură, însă, e o veste extrem de proastă, pentru că ea ne oferă imaginea unei țări intrate categoric în zodia haosului total. O țară în care, efectiv, nu mai are niciun sens să ții cont de anunțurile oficiale de la cel mai înalt nivel, pentru că toate sunt niște bullshituri de proporții, ca să folosim o expresie de import.
Nu sunt multe zile de cînd, în ultima săptămînă din aprilie, premierul ne transmitea cu gurița lui că este cam devreme renunțarea la mască de la 1 iunie.
„La 1 iunie e cam devreme, dacă avem ținta de 35%, nu. Trebuie să ne gândim să renunțăm la mască după ce vom avea cele 10 milioane de persoane vaccinate”.
Pe 6 mai, Klaus Iohannis ne ține în priză: ”Nu vreau să ne amăgim singuri, pandemia nu a dispărut. Virusul este în societate. E foarte clar că, până când avem un număr mare de români vaccinați, trebuie să respectăm în continuare restricțiile”.
Acum doar 4 zile, pe 9 mai, ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, ne informa, la Prima TV: „Sunt de acord că, atunci când suficientă populaţie va fi vaccinată, nu mai există motiv de restricţii, dar încă nu suntem în acel moment”.
Și ne mai dădea o veste proastă: ”Nu este posibil în acest ritm de vaccinare să ajungem la ținta de 5 milioane până în luna iunie”.
„Cred că încă înainte de luna septembrie am putea să începem să renunţăm la mască în spaţiile deschise” mai anunța ministrul.
Două zile mai tîrziu, pe 11 mai, premierul Cîțu avea o opinie un pic mai optimistă: ”Avem dozele necesare și nu avem nicio scuză să nu atingem ținta pe care ne-am propus-o la 1 iunie pentru a ne relaxa sau a face un pas important către relaxare”.
Și ne mai spunea prim-ministrul că abia de la 1 iunie vom putea vorbi de relaxare, desigur, în condițiile atingerii vehiculatului prag de 5 milioane de vaccinați.
Cu doar o zi înainte, ministerul Economiei făcuse și el propuneri privind relaxarea: ”De exemplu, acolo unde gradul de imunizare este de 50%, masca să nu mai fie obligatorie în aer liber, iar restricțiile de deplasare pe timpul nopții să fie eliminate. La 70% grad de vaccinare, obligația de a purta mască în spațiile publice să fie, de asemenea, eliminată”.
Prefectul Capitalei, Alin Stoica, spune public: ”Sunt diverse scenarii care se discută în comitetul interministerial și care se pot aplica până la 1 iunie. Unul dintre ele este acela ca persoanele vaccinate să nu mai fie obligate să poarte masca de protecție atunci când se întâlnesc în spații închise, cum ar fi biroul”.
Joi, spre orele serii, Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 a anunţat că numărul total al persoanelor vaccinate cu ambele doze este de 2,6 milioane. Practic, trebuie considerat că procentul persoanelor vaccinate este de cca.12% din populația totală a țării.
Prostia scoasă pe gură de ministrul Sănătății la Prima TV, conform căreia o oarecare imunitate apare și după prima doză, pe lîngă că e o tentativă disperată de umfla cifrele vaccinării mai e și extrem de periculoasă, pentru că mulți români s-ar putea declara mulțumiți cu o imunitate parțială, renunțînd la rapel.
De la debutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, s-au scurs pînă azi 137 de zile. 2,6 milioane de români vaccinați deplin înseamnă o medie de cca.19.000 pe zi. În acest ritm, am avea nevoie de 737 de zile pentru vaccinarea a 70% din populație.
Dar toate aceste calcule și estimări sunt, iată, date brusc peste cap de președintele Klaus Iohannis, care iese azi în fața românilor și aruncă bomba: de sîmbătă, dăm masca jos în spații deschise, se ridică total restricțiile de circulație și cele privind programul magazinelor, se permit petreceri cu zeci de oameni în spații închise și deschise, se redeschid pentru public, fie și parțial, sălile de spectacol și stadioanele șamd. Și ni se promite că de la 1 iunie vine alt lot de relaxări, și mai și.
Veștile sunt excelente și mult așteptate de români.
Dar ele nu pot îngropa o constatare îngrijorătoare.
Din punct de vedere medical, nimic nu se putea petrece în decurs de numai 3-4 zile.
Suntem la o imunizare națională de doar 12%.
Nimic nu putea face ca de la situația sumbră zugrăvită de ministrul Sănătății și ceva mai roză livrată de premier, de la rezervele ministerului Economiei ori ale prefecturii București, să se ajungă atît de repede la bomba lui Iohannis de azi.
Ceea ce nu lasă loc decît unei interpretări: nu evoluția vaccinării și nici subțierea rîndurilor de la ATI a determinat senzaționala răsturnare de situație.
Ci altceva!
O ipoteza ar putea ține de misterioasa vizită a lui Cîțu la Bruxelles, marți și miercuri, unde s-a văzut cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar, așa cum punctam într-un articol, românii nu au primit nicio relatare concretă legată de respectiva întrevedere. De ce atîta secretomanie?
Să-i fi transmis direct și discret von der Leyen premierului român că în cercurile înalte s-a luat decizia închiderii pandemiei în perioada imediat următoare, la fel cum a fost închisă de OMS și precedenta, în august 2010, după ce izbucnise în februarie 2009? Un anunț însoțit și de indicația demarării relaxării, în etape?
Deloc exclus.
Pare să confirme un asemenea scenariu și un anunț ciudat al președintelui: ”Vom avea o relaxare pas cu pas, am elaborat calendarul cu acești pași până pe 1 septembrie”.
Dar cum ar fi posibil ca guvernanții români să fi făcut deja planul relaxării depline pînă la 1 septembrie atît timp cît situația se poate schimba dramatic, în rău, peste o săptămînă-două?
De unde această siguranță că de acum încolo totul va merge din bine în mai bine?
Că Iohannis & comp au primit marele anunț, pe căi secrete, de la Bruxelles și s-au grăbit să ia frișca de pe tort ori că altele sunt motivele care au dus la incredibila răsucire de poziție, în doar două-trei zile, sigur e că nu evoluția vaccinării a determinat asta.
Și că la mijloc e o decizie eminamente politică.
Internă ori externă. (Bogdan Tiberiu IACOB)
Sursa: inpolitics.ro
