Obiceiuri culinare de Mucenici
Mucenicii sunt considerati protectori ai agriculturii si vegetatiei, fiind cinstiti prin ofrande preparate din aluaturi rituale. In ziua de 9 Martie, in amintirea celor 40 de mucenici care s-au jertfit pentru crestinism in cetatea Sevastiei, femeile din toate zonele Romaniei pregatesc asa numitii „Macenici”. Cunoscuti si ca „sfintisori”(in zona Moldovei, Suceava, Neamt, Vrancea) acestia imbraca diverse forme si nume in functie de regiune. In Prahova, Teleorman si Arges gospodinele ii numesc „macinici” sau „bradosi”, sau “Brandusei” in Banat.
Micile forme din aluat au adesea chip de om sau sunt modelate ca porumbei ori albine. Colacii de Macinici pot avea insa si forma cifrei “8” sau a literei “O”, sau chiar incolaciti ca o spirala, dupa stravechiul motiv al sarpelui. Framantati din aluat dospit, “Sfintii” se coc la cuptor, se ung cu miere si se acopera cu nuca pisata. In Muntenia, “Mucenicii” se framanta din aluat nedospit, se modeleaza in aceleasi forme dar se fierb in apa. Atunci cand sunt fierti, zeama lor se indulceste cu miere, iar deasupra se presara nuca pisata, scortisoara si alte arome, dupa gust.
Chiar daca modalitatea de preparare difera, numarul “mucenicilor” nu va fi niciodata mai mic de 40, asemeni martirilor din Sevastia.
O parte din macenici se duc la biserica, unde se impart oamenilor sarmani si copiilor, in credinta ca va rodi graul si oamenilor le va merge bine in acel an. Pentru rodul livezilor si sporul casei, gospodinele ung usile si pomii din gradina cu zeama “macinicilor” fierti.
Tot pe 9 Martie, se face si un fel de turta, in chip de om fara ochi, numita „uitata”. Aceasta se da copiilor s-o manance cu miere si se face pentru mortii care, din greseala, n-au fost pomeniti peste an.
