Pasca si legendele ei
Cea mai insemnata coptura pe care o mananca atat romanii din Bucovina cat si cei din Moldova in decursul sarbatorilor Pastelor, este pasca, plural pasti, diminutiv pascuta, plural pascute.
Daca pasca e mica se numeste pascuta – Gura Humorului.
Ca toate evenimentele din lumea satului si pasca a dat nastere la o serie de legende.
1. «Calatorind o data Domnul nostru Iisus Christos cu apostolii sai prin mai multe sate si orase spre a face oamenilor bine, si ajungand intr-un sat, se abatura putin la un gospodar si apoi sa plece mai departe.
/…/ Dupa ce i-a omenit cum se cuvine, la plecare le-a pus si merinde in desaga.
Mergand ei prin padure cat or fi mers, l-au intrebat apostolii pe Iisus Christos: «Cand vor fi Pastele»
– Cand veti gasi pane de grau in traistele voastre vor fi pastele ! – raspunse Iisus.
/…/ Cautand, au gasit in desagile lor painea, pe care le-o pusese gospodarul.
– Bucurati-va, caci acum sunt Pastele ! – le raspunse atunci Iisus.
Si de atunci indatineaza si crestinii de a face Pasca.
(Din Capul Codrului – Gura Humorului)
2. Dupa alta legenda, tot din Bucovina, pasca se face pentru ca Iisus Christos inainte de a fi prins si rastignit pe cruce, zise invataceilor sai, “au mancat cu totii in decursul Pastelor copturi nedospite si nesarate, adica turte sau azime (cum fac evreii), dar de acum inainte, vor manca copturi dospite si sarate, care se vor numi Pasti”.
3. « Pasca pe la noi se face din faina de grau cernuta prin sita deasa. Acest lucru pentru ca Pastile e cea mai mare si mai insemnata sarbatoare de peste an, deci si coptura pentru aceasta sarbatoare este pasca. Si fiindca aceasta coptura e cea mai insemnata, fara de care, cel putin in Bucovina, nici nu i-ar veni cuiva a crede ca sunt Pastile, de aceea trebuie ca sa se faca numai din painea cea mai aleasa.
Iar painea cea mai aleasa, dupa credinta si spusa romanilor, este graul pentru ca el este cinstea mesei. De aceea se face pasca mai ales din faina de grau.
Cea mai indatinata si mai raspandita forma, care i se da pastei e cea rotunda pentru ca se crede si se zice ca scutecele cu care a fost Domnul Iisus Christos infasat au fost rotunde; apoi in patru colturi sau mai bine zis patrunghiulare, pentru ca si mormantul, in care a fost Domnul nostru Iisus inmormantat a fost patrat sau patrunghiular».
4. «Pasca are forma rotunda sau lungareata si se infrumuseteaza pe deasupra cu stafide»
«Cea mai obisnuita forma de pasca e cea rotunda cu doua impletituri puse la mijloc in forma crucii, inchipuind moartea Mantuitorului, mai arareori foma patrunghiulara dar nu tocmai cu forma patratului».
Grosimea pastei e de un lat de deget ca azima, numai ca nu e din aluat nedospit – ci din aluat dospit, in care se pune sare si lapte dulce de vaca, apoi, dupa imprejurari si capete pisate de cuisoare, scortisoara pisata si cateodata si sofran.
Atat pe de laturi sau margini cat si la mijlocul ei se pun un fel de sucituri sau impletituri, asemenea din aluat, simple sau impodobite la distante anumite cu niste stelute si anume sucitura sau impletitura prima in forma rotunda sau patrata, dupa cum e pasca, iara cele de la mijloc in forma de cruce, care insemneaza Crucea pe care a fost.
5. Se fac si pasti simple, fara impletituri si fara cruce, ci doar cu zimti pe margine.
Intre impletituri, sucituri sau zimti si intre cruce, se pune de regula branza de vaci framantata cu galbenes de ou, unsa si netezita si impodobita cu stafide si cu bucatele de frunza verde de leustean. Coptura pe care se face Crucea Pastilor, se numeste pasca Pastilor.
Cojile oualor folosite nu se arunca ci se strang cu grija si li se da drumul pe o apa curgatoare – «ca peste vara sa nu apuce uliul gainile si puii acestora».
Pasca se face in Joia Mare sau in Sambata pastilor, rar in Vinerea-saca.
Pasca se face si de Sf. Gheorghe, de Inaltarea sau Ispas si in Duminica Mare sau Rusalii – dar de la Duminica Mare nu se mai face pana la Pastele viitor.
In afara de pasti, gospodinele mai fac: babe, mosi cozonaci si in unele locuri cate o prescura.
Cozonacii, si mai ales cele in forma lungareata, se zice ca se fac de aceea, pentru ca sicriul in care a fost ingropat Iisus a avut aceasta forma.
Iza M.
