Ungurii, mai buni constructori?
La baza acestei intrebari sta o stire conform careia 1 mp. de constructie in Ungaria, respectiv la Budapesta este de doua trei ori mai mic decat in Romania (Bucuresti).
Pentru a raspunde acestei intrebari, detaliem cateva elemente aferente principalilor factori de influenta ce actioneaza asupra pretului: materia prima si forta de munca, raportul cerere – oferta si politica de stat.
In “balanta” principalelor aspecte ce definesc ecuatia, lucrurile sunt (net) favorabile tarii noastre.
- In Europa, Romania este cel mai important producator (?!) de ciment, NU Ungaria.
- Salariu minim in
In mod evident aceste elemente sunt premize pentru un pret pe mp. mult mai mic in
In ceea ce priveste raportul cerere – oferta, (fara date statistice) constatam:
1. La prima vedere exista in Romania o nevoie foarte mare de locuinte care ar conduce in mod firesc la o majorare a preturilor. Totusi, trebuie sa recunoastem, ca doar o parte(importanta), din aceasta nevoie nu se transforma in cerere efectiva. Cauza este cunoscuta – puterea de cumparare extrem de scazuta a marii majoritati a populatiei;
2. Lipsa unei economii de piata functionale (va reamintim ca Uniunea Europeana nu a definit economia romaneasca in mod explicit ca ar fi si functionala!). Aceasta (economia de piata) ar trebui sa regleze, relativ usor si repede, un dezechilibru cerere – oferta, aducand preturile la un nivel real;
3. Coruptia, banii negrii- nemunciti, determina o cerere care nu cenzureaza pretul! Nu de putine ori, o semnatura poate valora in
Cateva exemple: semnarea unui contract de lucrari sau achizitii publice, asfaltari si schimbari de borduri, construirea sau renovarea sediilor de regii, cumpararea de sedii LOTO, sedii pentru Casele de pensii, statii PECO, etc.! Putem sa adaugam: trei cisterne de alcool vandute la negru, un tir de tigari netimbrate, T.V.A. intors etc. etc. etc.
De asemenea, Coruptia impinge ?preturile in sus, atunci cand statul roman (important jucator pe piata constructiilor), include in mp. de constructie (gen A.N.L.) si ml. de strada sau mc. de bordura, sau spaga (cazuri multe si marunte), sau profitul obligatoriu (cazurile firmelor din famiglie).
Sigur, nu spunem ca nu sunt si “jucatori pe bune”, beneficiari reali de lucrari de constructii.
Exista “un beneficiar” care provine din randul celor (doar) 400.000 romani cu salarii mari si din randul romanilor scapatati care lucreaza azi in strainatate si care din motive “de dispersare”, nu pot negocia si impune un pret “firesc”, reglat de piata. Deasemenea sunt beneficiari de lucrari de constructii, firme private, caz in care (mai des la lucrarile mari), preturile sunt strans negociate. Ar fi interesant de comparat pretul pe mp. de parcare la :METRO, CARREFOUR sau SELGROSS si pretul platit la… Primaria Municipiului Bucuresti.
Despre politici de stat coerente si eficiente, in domeniul constructiilor si investitiilor nici nu poate fi vorba. Avem mai curand un haos ce provine de la cadrul legislativ pana la politicile nationale in zona resurselor naturale.
In rest, pe toata lina “frana” si “vorbarie”! Nu este prilej pe care sa-l rateze clasa politica romaneasca si sa nu-si etaleze cunostintele vaste, legate de binomul investitii – crestere economica! Doar vorbe, doar lozinci!
O privatizare prost (?) facuta (vezi Industria Cimentului din Romania) cat si politica de exploatare a masei lemnoase (gresite si evident distructive), au facut ca in
O politica energetica defectuoasa, determina o crestere prea mare a preturilor la materiile prime in general, nu numai a celor din zona constructiilor.
Institutii ale statului (in subordinea Guvernului) care nu-si indeplinesc atributiile (Consiliul Concurentei) care nu protejeaza consumatorul in prag de iarna fata de pretul gazelor naturale, dar mi-te al cimentului sau al energiei!
O politica de impozite si taxe, absurda atat pentru un guvern de stanga cat si pentru un guvern de dreapta. Astfel sunt “impuse” impozite si taxe care transforma o necesitate intr-o investitie majora, pentru 10 milioane dintre romani, referindu-ma la schimbatul unei usi sau fereastre!
Peste acestea se suprapune, lipsa totala a politicilor de protectie sociala, de economisire, de reducere a pierderilor energetice, de care nici nu poate fi vorba dar care maresc excesiv preturile si ingreuneaza activitatea.
Cum sa mai incapa vorba de stimularea investitiilor, a initiativei private, ?de clasa mijlocie si stimularea IMM-urilor? Care-i politica de dreapta, liberala pur sange?
Nu am date statistice suficiente (probabil nici nu intereseaza clasa politica), dar mai mult ca sigur afirmatia? urmatoare este adevarata: Fata de cat se fura din buget, de cat se risipeste din buget, de cat nu se colecteaza la buget (fie din neputinta? sau ?prin largul concurs al autoritatilor, ?economia gri – fie din “bunavointa” autoritatilor:? scutiri, rambursari ilegale etc.), subventionarea progresiva (de la 0 pana la X%) a dobanzii pentru creditele aferente constructiilor de locuinte, nu reprezinta nici 10% .
De ce nu se face aceasta necesara si fireasca subventionare a dobanzii pentru creditele aferente constructiei de locuinte ?
Daca surse financiar sunt, si dupa cum arata executia bugetara a anului 2006,? suntem convinsi ca sunt, raspunsul este urmatorul: Pentru ca nu se vrea!!
Din pacate toate aceste considerente, nasc alte intrebari :
- care guvernare?
- care protectie sociala?
- care crestere economica?
motiv pentru care, nu cred ca v-am ajutat sa aflati de ce construim atat de scump?? Poate ca din raspunsurile dumneavoastra vom afla mai mult.??
Ion Gh. Cumpana
