Interimarinarul Basescu si suspectatul Vacaroiu
In sfarsit, avem un presedinte mediator! Asa cum atarna acum, suspendat intre prerogativele prezidentiale de la care Parlamentul a decis sa-l deconecteze, si rezultatul referndumului pe care l-a anuntat in locul demisiei promise, Traian Basescu pare sa fi gasit calea de mijloc. Pe care a ratacit-o de prea mult joc in calitate de presedinte gambler.
Daca asta si-au dorit liberalo-pesedistii cu apucaturi peremiste si vicii conservatoare, acum sunt nevoiti sa traiasca cu balastul prezidential balanganindu-li-se deasupra capetelor, amenintand in orice moment sa le striveasca in cadere strategiile de schimbare a garzii la Cotroceni. Declaratia partial asteptata de ieri dupa-masa a lui Traian Basescu este cel mai bun exemplu despre cat de imprevizibili poate fi un presedinte suspendat, lasat nesupravegheat.
E clar ca parlamentarii, inainte de a vota mazilirea, cu vointa monilitica a vremurilor pesediste, n-au luat in calcul si varianta ca presedintele, desprins astfel de la solul ferm al terenului sau de joaca, va trebui metinut in pozitia asta aeriana macar pana la anticipate. Semn ca pentru suspendarea presedintelui nu ajung doar sforariile de culise si antrenamentul intens de vocalize si huiduieli antiprezidentiale in aula Parlamentului. Ar mai fi nevoie si de ceva conditie fizica. Astenia de primavara i-a surprins, insa, pe alesii artizani ai levitatiei prezidentiale cam corigenti la educatie fizica.
Doar Cozmin Gusa s-a aratat ceva mai sprinten si a executat un jogging repejor prin centrul Bucurestilor, urmarit de multimea ce venise sa-l aclame pe prezidentul suspendat. Si nu-l alergau pentru autografe, asta e sigur. Suporterii basescioti urmareau mai degraba sa-i ia niste sange pentru analize si sa descopere cat de dopat este in realitate Gusa cu doctrina de la Moscova, interzisa in competitiile democratice.
Iesirea din scena a suspendatului Basescu coincide cu suirea la rampa a interimarului Vacaroiu, in calitate de solutie rezervata Romaniei de Constitutiei. Pentru o clipa, cei doi s-au petrecut pe cararea cu sens dublu a Cotrocenilor iar intalnirea a produs o lejera confuzie intre interimarinarul Base si suspectatul Vaca. Asa cum bine ziceau Catavencii, Romania a dat un presedinte jucator pe unul bautor, dar schimbul nici macar nu pare foarte consistent. Si lui Nicolae Vacaroiu ii cam placea sa joace in vremurile cand guverna, doar ca pe atunci cartile de joc se numeau cupoane, iar partida strangea in jurul potului vreo 22 de milioane de jucatori.
Singurele incompatibilitati dintre cei doi s-ar rezuma la inventarul micului bar din dotarea biroului de la Cotroceni. Probabil piesa de mobilier i-a invrajbit mai tare decat pedigree-ul doctrinar mostenit de fiecare pe linie de inaintasi politici.
Discutiile cu colegii pesedisti, care i-au transmis ultimele recomandari inainte de preluarea functiei, nici nu sunt prea greu de reconstituit. Ca sa-i explice Vacaroiului esenta misiei de presedinte interimar, ideologii partidului au recurs la analogii dragi presedintelui Senatului. Bunaoara, interimatul e asa, ca un sprit: nici vin sec, nici apa chioara. Iar scena in care proapatul interimar va prelua cheile Cotrocenilor din mana impachetatului Basescu ar merita filmata. Desi e putin probabil ca legatura sa contina altceva decat the office’s keys, Vaca si-o va agata la brau, ca toti chelarii care se respecta si care cunosc binefacerile coborarii intr-o pivnita racoroasa si bine garnisita la vremuri de guvernare in arsita verii.
Desi parea destul de dumirit despre ceea ce are de facut odata instalat in fotoliul Cotrocenilor, nu cred ca Vacaroiu a reactionat la fel de cooperant cand nu i-au iesit toate cheile la numaratoare. Parca-l vad, cu fata de chefliu ascunsa in spatele ochelarilor: „Ce se-ntampla? La separeu la Golden Blitz e cu cheie sau cartela? Daca ma-ntrebati pe mine, ar fi mai bine cu cupon. Parerea mea!”
