Armindenul, sarbatoarea vegetatiei
Aceeasi sarbatoare populara, Armindenul, se celebreaza in zone diferite ale tarii la date diferite. Daca romanii din Transilvania, Banata, Bucovina si Moldova sarbatoresc Armindenul la 1 mai, cei din Muntenia si anumite parti de Moldova, la 23 aprilie, de Sf. Gheorghe.
Insa, in toate zonele sarbatoarea are aceeasi semnificatie – o sarbatoare populara dedicata zeului vegetatiei, protector al cailor, vitelor, holdelor semanate, viilor si livezilor.
Obiceiurile caracteristice zilei de Arminden sunt: impodobirea cu ramuri verzi a portilor si caselor, a intrarilor in adaposturile vitelor si in alte anexe gospodaresti pentru protectia oamenilor si animalelor de forta distrugatoare a spiritelor malefice; implantarea in curte, in mijlocul satului, la stana de oi sau pe camp a unei prajini inalte cu ramuri verzi, numita Arminden sau Pomul de Mai; organizarea petrecerilor campenesti la iarba verde, in padure, la vii sau livezi, unde se mananca miel fript si se bea vin rosu amestecat cu pelin pentru schimbarea sangelui si apararea de boli, semanarea primelor cuiburi de fasole si de castraveti s.a. Local, Armindenul se considera inceput de vara si limita pana cand se mai poate semana porumbul.
Obiceiul prinderii de ramuri verzi sau al implantarii Pomului de Mai a fost amestecat cu traditia inspirata de episodul uciderii pruncilor de catre Irod, din Noul Testament. Potrivit legendei, dupa ce ar fi taiat o zi intreaga capetele copiilor, Irod ar fi pus seara, ca semn, o ramura verde la locuinta la care au ajuns si de unde urma sa inceapa a doua zi macelul. Dar, in timpul noptii, oamenii au pus ramuri verzi la toate casele, inselandu-l pe Irod si salvand astfel pe pruncul Iisus. S-a ajuns astfel ca, prin analogie, ramurile verzi puse de Arminden sa simbolizeze alungarea spiritelor rele de la gospodariile oamenilor.
?
Maria Calugaru
